Neutrofile scăzute (neutropenie): ce înseamnă, cauze și valori de referință

Neutropenia apare atunci când nivelul neutrofilelor din sânge scade sub valorile normale. Această scădere, surprinsă frecvent la analizele de rutină, poate indica o capacitate redusă a organismului de a lupta împotriva infecțiilor și necesită evaluare medicală, mai ales dacă valorile rămân mici pe termen lung.

Această situație este legată direct de rolul neutrofilelor, un tip de globule albe (leucocite) esențiale pentru apărarea imunitară, în special împotriva bacteriilor. Neutrofilele sunt printre primele celule ce răspund la o infecție, migrând rapid în zonele afectate, pentru a neutraliza agenții patogeni. Deși neutropenia este adesea tranzitorie și ușoară, ea poate semnala și afecțiuni mai serioase, motiv pentru care este important să fie monitorizată și investigată corespunzător.

Mai jos, vei putea vedea ce înseamnă un rezultat cu neutrofile scăzute, care sunt cauzele posibile și ce implicații poate avea acest lucru asupra sănătății. Informațiile sunt utile mai ales pentru persoanele care au primit rezultate de laborator neclare, prezintă infecții frecvente sau urmează tratamente ce pot influența sistemul imunitar, cum este chimioterapia.

Ce înseamnă „neutrofile scăzute” (neutropenie)?

Termenul „neutropenie” se referă la scăderea numărului de neutrofile sub valorile considerate normale. Este o schimbare frecvent observată în analizele de sânge și indică o capacitate redusă a organismului de a răspunde eficient la infecții, în special cele bacteriene.

Neutropenia nu este o boală în sine, ci un semn care poate avea cauze variate, de la infecții virale trecătoare până la afecțiuni hematologice sau reacții la tratamente precum chimioterapia.

La adulți, valoarea normală a numărului absolut de neutrofile (ANC – absolute neutrophil count) este, în general, cuprinsă între 1500 și 8000 celule/µL (sau 1.5-8.0 x 10⁹/L). Aceste valori pot varia ușor, în funcție de laborator, metodă de analiză și vârstă. Cu cât valoarea este mai redusă, cu atât riscul de infecții este mai mare, mai ales dacă scăderea este persistentă sau este însoțită de alte simptome clinice.

Ce sunt neutrofilele și care este rolul lor în organism?

Neutrofilele sunt un tip de leucocite (celule albe din sânge), parte esențială a sistemului imunitar înnăscut, adică prima linie de apărare a organismului împotriva infecțiilor.

Ele reprezintă cea mai numeroasă populație de celule albe din sânge și circulă constant prin vasele de sânge, fiind mereu pregătite să reacționeze rapid în fața unei infecții sau agresiuni externe. Acestea au mai multe roluri pentru organism:

• Apărare împotriva infecțiilor bacteriene și fungice – neutrofilele sunt primele care migrează spre locul unei infecții, unde recunosc, înconjoară și distrug microorganismele prin procese precum fagocitoza (înglobarea agentului patogen), eliberarea de enzime și formarea de capcane extracelulare (NETs);
• Inflamație și vindecare – ele contribuie la declanșarea inflamației, un mecanism natural de protecție, și influențează procesul de regenerare a țesuturilor după infecții sau leziuni. De asemenea, reglează comunicarea dintre celulele sistemului imunitar, prin eliberarea de semnale chimice (citokine);
• Curățarea organismului – pe lângă distrugerea agenților patogeni, neutrofilele ajută și la eliminarea resturilor celulare și a celulelor deteriorate, sprijinind menținerea unui mediu intern sănătos.

Prin aceste mecanisme, neutrofilele joacă un rol vital în menținerea echilibrului imun și în protejarea organismului de infecții sau complicații inflamatorii.

Ce simptome și semne de alarmă poți avea în cazul neutrofilelor scăzute?

Neutropenia în sine nu produce întotdeauna simptome vizibile, mai ales dacă este ușoară sau temporară. Însă, pe măsură ce numărul de neutrofile scade, mai ales sub 1000/µL, riscul de infecții crește, iar organismul poate manifesta semne clare de alarmă. Iată cele mai frecvente simptome și semnale de avertizare:

• Febră inexplicabilă (peste 38°C) – cel mai frecvent și important semn de infecție la o persoană cu neutropenie; necesită evaluare medicală urgentă;
• Dureri în gât, dificultăți la înghițire – pot indica o infecție localizată (ex. faringită, amigdalită), care poate evolua rapid, în lipsa neutrofilelor;
• Leziuni sau ulcerații în gură – semn clasic al infecțiilor fungice sau bacteriene, la pacienții cu sistem imunitar slăbit;
• Oboseală accentuată și persistentă – nu este specifică doar neutropeniei, dar apare frecvent, mai ales când cauza este o afecțiune hematologică sau un tratament imunosupresor;
• Infecții frecvente sau recurente (respiratorii, urinare, cutanate) – indică un deficit imun, care poate fi legat de neutropenia cronică ori severă;
• Inflamații sau dureri ale gingiilor, sângerări gingivale – frecvent întâlnite în contextul unei scăderi persistente a neutrofilelor;
• Dureri abdominale sau diaree – pot fi semne ale unei infecții gastrointestinale, cu evoluție rapidă, în cazul agranulocitozei;
• Frisoane, transpirații nocturne, stare generală proastă – posibile semne de infecție sistemică (sepsis), ce reprezintă o urgență medicală.

! La pacienții cu neutropenie severă, infecțiile pot evolua rapid și pot fi fără semne clasice de inflamație (roșeață, puroi), din cauza lipsei neutrofilelor. De aceea, chiar și o simplă febră sau o stare generală proastă trebuie tratată cu seriozitate.

Care sunt cauzele principale ale scăderii numărului de neutrofile (neutropenie)?

Neutropenia poate avea multiple cauze, de la afecțiuni temporare și benigne până la boli severe sau reacții la tratamente. Mai jos, sunt principalele cauze ale neutropeniei:

Cauze infecțioase

Neutropenia apare adesea tranzitoriu, în timpul sau după anumite infecții:

• Infecții virale comune: gripă, adenovirus, Epstein-Barr (mononucleoză), citomegalovirus, HIV;
• Febră dengue și alte infecții virale tropicale;
• Sepsis bacterian (în faze avansate, prin consum excesiv de neutrofile).

Cauze medicamentoase

Neutropenia poate apărea ca reacție adversă, uneori gravă, la:

• Chimioterapie (cel mai frecvent);
• Antipsihotice: clozapină, olanzapină;
• Antitiroidiene: carbimazol, propiltiouracil;
• Antibiotice: sulfonamide, cloramfenicol;
• Anticonvulsivante: carbamazepină, fenitoină;
• Imunosupresoare: azatioprină, interferon.

Cauze hematologice și boli ale măduvei osoase

Apar când măduva nu mai produce suficiente neutrofile:

• Leucemii și alte cancere hematologice;
• Aplazie medulară (măduva nu mai produce celule sangvine);
• Mielodisplazii (producție defectuoasă de celule).

Cauze autoimune

Sistemul imunitar atacă propriile neutrofile:

• Lupus eritematos sistemic (LES);
• Artrită reumatoidă.

Cauze nutriționale și metabolice

Deficiențele nutriționale afectează producția de neutrofile:

• Deficit de vitamina B12 sau de acid folic;
• Deficit sever de cupru;
• Alcoolism.

Cauze congenitale (ereditare)

Apar din copilărie, adesea cu infecții recurente:

• Neutropenie congenitală severă (boala Kostmann);
• Neutropenie ciclică (scăderi periodice ale neutrofilelor);
• Sindroame genetice: Shwachman-Diamond, Chediak-Higashi.

Alte cauze

• Splenomegalie (splina mărită distruge neutrofilele în exces);
• Radioterapie (afectează măduva osoasă);
• Boli endocrine: hipotiroidism sever, hipopituitarism;
• Neutropenie benignă constituțională (la persoane sănătoase, frecventă în anumite populații, ex. Africa, Orientul Mijlociu).

Neutrofile scăzute la copii

Neutropenia la copii este o situație relativ frecvent întâlnită în practica pediatrică și, în multe cazuri, este tranzitorie și benignă, fără implicații grave pe termen lung.

Cu toate acestea, sunt importante identificarea cauzei și monitorizarea copilului, mai ales dacă valorile sunt foarte scăzute sau persistente. Iată principalele cauze ale unui nivel scăzut de neutrofile la copii:

• Infecții virale acute – cea mai frecventă cauză; neutropenia apare temporar după infecții precum răceala, gripa, varicela sau enterovirozele;
• Neutropenie benignă infantilă – o formă ușoară și autolimitantă, care apare frecvent la sugari și copii mici; dispare spontan, până la vârsta de 3-5 ani, fără complicații;
• Deficit nutrițional – lipsa de vitamina B12, acid folic sau cupru poate afecta producția de neutrofile;
• Afecțiuni ale măduvei osoase – leucemii, aplazie medulară sau alte boli hematologice, mai rare, dar mai grave;
• Cauze autoimune – lupus eritematos sistemic, neutropenie autoimună izolată;
• Medicamente – unele antibiotice, antivirale sau antiinflamatoare pot provoca scăderea neutrofilelor și la copii;
• Cauze congenitale – forme rare de neutropenie ereditară, care apar de la naștere și necesită monitorizare specială.

În majoritatea cazurilor, neutropenia la copii nu este o urgență și are o evoluție favorabilă, dar este importantă monitorizarea periodică (prin hemoleucogramă și consult pediatric), pentru a exclude cauzele grave și a preveni eventualele complicații.

Neutrofile scăzute la bebeluși

Scăderea neutrofilelor (neutropenia) la bebeluși este o situație relativ frecvent întâlnită, mai ales în primele luni de viață, și, de cele mai multe ori, nu este un motiv de îngrijorare majoră.

Totuși, pentru a exclude cauze mai serioase, sunt importante evaluarea medicală și monitorizarea atentă a stării generale a celui mic. Vezi ce cauze pot avea neutrofilele scăzute la bebeluși:

• Neutropenie benignă infantilă – cea mai comună formă la sugari; apare, de obicei, între 2 și 18 luni și se caracterizează printr-un număr scăzut de neutrofile, dar fără infecții frecvente. Dispare spontan, până la vârsta de 3-5 ani;
• Infecții virale comune – răcelile, enterovirozele sau alte infecții virale pot provoca o scădere temporară a neutrofilelor. După vindecare, valorile revin, de obicei, la normal;
• Naștere prematură – bebelușii prematuri pot avea niveluri mai mici de neutrofile la naștere, deoarece sistemul lor imunitar este încă în dezvoltare;
• Deficiențe nutriționale – deși mai rar, la bebelușii hrăniți corespunzător, deficitul de vitamina B12 sau cupru poate contribui la neutropenie;
• Afecțiuni autoimune sau ereditare rare – neutropeniile congenitale (ex. boala Kostmann) sau cele autoimune pot apărea în cazuri rare și necesită investigații specializate și monitorizare atentă;
• Transfuzie de sânge sau infecții materne în timpul sarcinii – în anumite situații, pot influența temporar valorile celulelor albe din sângele bebelușului.

De cele mai multe ori, neutropenia la bebeluși este ușoară, tranzitorie și nu necesită tratament. Cu toate acestea, medicul pediatru va recomanda monitorizarea prin hemoleucograme periodice și va decide dacă este nevoie de investigații suplimentare. Dacă bebelușul este vioi, crește normal și nu face infecții frecvente, prognosticul este, de obicei, foarte bun.

Cum se diagnostichează neutropenia?

Diagnosticul neutropeniei începe cu o analiză de sânge numită hemoleucogramă completă (HGB, HCT, leucocite, trombocite), care include și formula leucocitară, o detaliere a tipurilor de globule albe, printre care se numără și neutrofilele. Aceasta poate furniza numărul absolut de neutrofile (ANC), valoarea-cheie folosită pentru a defini și a clasifica neutropenia.

Dacă hemoleucograma arată un număr scăzut de neutrofile, medicul va interpreta rezultatul în funcție de contextul clinic, simptomele pacientului, istoricul medical, vârsta și eventualele tratamente urmate (ex. chimioterapie, medicamente imunosupresoare). În funcție de caz, pot fi recomandate investigații suplimentare, precum:

• Frotiul de sânge periferic – permite evaluarea morfologiei celulelor sangvine și poate evidenția prezența de celule anormale;
• Markerii inflamatori (ex. VSH, CRP) – ajută la identificarea unei posibile infecții sau inflamații sistemice;
• Testele autoimune (ANA, anti-ADN, factor reumatoid) – folosite dacă se suspectează o cauză autoimună, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă;
• Serologiile virale (Epstein-Barr, CMV, HIV etc.) – ajută la depistarea infecțiilor virale care pot determina neutropenie tranzitorie;
• Nivelurile de vitamine și oligoelemente – pentru a elimina deficiența de vitamina B12, acid folic sau cupru;
• Puncția sau biopsia de măduvă osoasă – indicată în cazurile de neutropenie severă, persistentă sau însoțită de alte anomalii hematologice; permite evaluarea directă a activității măduvei.

👉Programează-te pentru o hemoleucograma completa cu formula leucocitara, un test esențial pentru evaluarea sistemului imunitar și identificarea cauzelor posibile ale unui nivel scăzut al neutrofilelor.

Ce riscuri și complicații sunt asociate cu neutrofilele scăzute?

Scăderea numărului de neutrofile, mai ales în formele moderate sau severe, poate slăbi apărarea naturală a organismului împotriva infecțiilor. Cu cât neutropenia este mai profundă și mai prelungită, cu atât riscurile sunt mai mari. Iată principalele complicații:

Infecții frecvente sau recurente

• Rinofaringite, otite, sinuzite, pneumonii;
• Infecții cutanate (abcese, foliculite, celulită);
• Infecții urinare sau digestive;
• Infecții fungice (candidoze orale sau vaginale).

Infecții severe și complicații sistemice

• Febră neutropenică – urgență medicală; apare la persoane cu neutropenie severă și presupune infecție sistemică, deși semnele clasice lipsesc;
• Sepsis – infecție generalizată, care poate pune viața în pericol;
• Pneumonie severă sau infecții profunde greu de tratat;
• Bacteriemie (bacterii în sânge), frecventă mai ales la pacienții cu catetere venoase.

Risc de complicații în context de tratament oncologic

• Întârzierea curelor de chimioterapie din cauza neutropeniei;
• Scăderea eficienței tratamentului antitumoral;
• Creșterea mortalității la pacienții oncologici cu neutropenie febrilă.

Spitalizări frecvente și monitorizare continuă

• Necesitatea supravegherii medicale pentru episoade febrile sau infecțioase;
• Internări repetate pentru administrare de antibiotice intravenoase ori evaluări hematologice.
• Gravitatea riscurilor depinde de nivelul de neutropenie și de cauza subiacentă. În formele ușoare și tranzitorii, complicațiile sunt rare. În schimb, în neutropeniile severe, mai ales la pacienții imunocompromiși (de exemplu, care au cancer, HIV, boli autoimune), supravegherea medicală atentă și tratamentul preventiv sunt esențiale.

Când este necesar consultul medical?

Consultul medical este esențial pentru a stabili cauza neutropeniei și pentru a preveni complicațiile, mai ales dacă valorile sunt scăzute persistent ori sunt însoțite de simptome. Este indicat să mergi la medic în caz de:

• Neutropenie moderată sau severă (ANC < 1000/μL), chiar în lipsa simptomelor;
• Febră >38°C, apărută la o persoană cu neutropenie – urgență medicală;
• Infecții frecvente sau neobișnuite (piele, gură, plămâni, tract urinar);
• Simptome persistente – oboseală severă, leziuni bucale, scădere în greutate, ganglioni măriți;
• Valori modificate la mai multe elemente ale hemoleucogramei (nu doar neutrofile);
• Cancer sau boli autoimune și urmezi tratament cu imunosupresoare.

Specialități medicale implicate

• Medic de familie – evaluare inițială și trimitere către specialist;
• Hematolog – principalul specialist pentru neutropenie persistentă sau severă;
• Pediatru – în cazul copiilor și al bebelușilor;
• Oncolog – dacă neutropenia apare în context oncologic;
• Medic boli infecțioase – pentru infecții recurente sau neobișnuite;
• Imunolog – în caz de suspiciune de deficit imun sau boli autoimune.

Ce tratamente există pentru neutropenie?

Tratamentul neutropeniei variază în funcție de cauza subiacentă, de severitate și de prezența simptomelor. În multe cazuri, nu este nevoie de tratament specific, ci doar de monitorizare. În altele, este esențială intervenția rapidă.

Tratamentul cauzei de bază

• În infecții virale – se așteaptă rezoluția spontană;
• În deficiențe nutriționale – suplimentare cu B12, acid folic, cupru;
• În boli autoimune – tratament cu corticosteroizi sau imunosupresoare;
• În cazul medicamentelor – întreruperea sau înlocuirea acestora.

Monitorizare hematologică periodică

• Hemoleucogramă completă la intervale stabilite;
• Evaluarea riscului de complicații.

Tratament medicamentos în cazuri selecționate

• Antibiotice profilactice – în neutropenia severă cu risc mare de infecție;
• Factor de stimulare a coloniilor granulocitare (G-CSF) – stimulează producția de neutrofile în neutropenii severe sau la pacienții oncologici;
• Antifungice/antivirale – în cazuri cu risc crescut de infecții oportuniste.

Internare în caz de febră neutropenică sau complicații severe

• Tratament intravenos cu antibiotice cu spectru larg;
• Supraveghere într-un mediu protejat, uneori, în camere sterile.

Orice episod de neutropenie trebuie abordat individual, ținând cont de contextul clinic, de simptome și de evoluția analizelor. Nu orice neutropenie este periculoasă, dar ignorarea semnelor de alarmă poate avea consecințe grave.

Ce măsuri de precauție sunt recomandate pentru pacienții cu neutrofile scăzute?

Pentru persoanele cu neutropenie, prevenirea infecțiilor este esențială. Iată câteva recomandări practice, utile în viața de zi cu zi:

Recomandări de igienă și prevenție

• Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, mai ales înainte de masă și după contactul cu suprafețe comune; se poate folosi și dezinfectant pe bază de alcool;
• Evitarea contactului cu persoane bolnave, inclusiv cu răceli ușoare sau viroze;
• Limitarea expunerii la locuri aglomerate (transport public, evenimente, mall-uri), mai ales în perioade cu circulație virală crescută.
• Atenție la igiena alimentară: Evitarea consumului de carne, ouă, pește sau fructe de mare crude sau insuficient preparate termic; spălarea riguroasă a fructelor și a legumelor înainte de consum; evitarea produselor nepasteurizate (lapte, brânzeturi).
• Evitarea rănilor și a înțepăturilor – poartă mănuși la grădinărit sau curățenie, evită activitățile cu risc crescut de tăieturi.
• Îngrijirea imediată a leziunilor cutanate – curățare, dezinfectare și pansare.
• Igiena orală riguroasă: Periaj de două ori pe zi, cu o periuță moale; evitarea folosirii aței dentare, dacă gingiile sângerează cu ușurință; clătiri antiseptice, la recomandarea medicului.

Monitorizare și comunicare cu medicul

• Monitorizarea zilnică a temperaturii corporale, în special dacă apar frisoane sau stare generală alterată;
• Raportarea imediată a febrei (>38°C) sau a oricăror semne de infecție (roșeață, durere, secreții);
• Discuția despre vaccinări, cu medicul – unele vaccinuri cu virusuri vii (de exemplu, rujeolic, varicelic, febra galbenă) pot fi contraindicate, în neutropenie severă sau în tratamente imunosupresoare.

Adoptarea acestor măsuri ajută la reducerea riscului de infecții și complicații, îmbunătățind calitatea vieții și siguranța persoanelor cu neutropenie. În paralel, este importantă colaborarea constantă cu medicul curant, pentru adaptarea stilului de viață la nevoile individuale.

👉Dacă există modificări ale valorilor din analize sau simptome care persistă, echipa Poliana este pregătită să ofere suportul necesar. Contacteaza-ne pentru o programare.

Colaborarea cu medicul este esențială pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru alegerea unui plan de tratament sau de monitorizare personalizat. Cu sprijinul unei echipe medicale cu experiență, sunt posibile identificarea rapidă a cauzei și adoptarea măsurilor potrivite pentru menținerea sănătății.

Disclaimer: Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:
Neutropenia, https://www.healthdirect.gov.au/neutropenia
Neutropenia and Risk for Infection, https://www.cdc.gov/cancer-preventing-infections/patients/neutropenia.html
Rout P, Reynolds SB, Zito PM. Neutropenia. [Updated 2024 Jun 7]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507702/
Solomou, E. E., Salamaliki, C., & Lagadinou, M. (2021). How to Make the Right Diagnosis in Neutropenia. Clinical hematology international, 3(2), 41-46. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8432397/
Fioredda, F., Skokowa, J., et al. (2023). The European Guidelines on Diagnosis and Management of Neutropenia in Adults and Children: A Consensus Between the European Hematology Association and the EuNet-INNOCHRON COST Action. HemaSphere, 7(4), e872. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10065839/
Min, K. I., & Byeon, S. (2025). Diagnosis and management of neutropenia. Blood research, 60(1), 30. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12106181/