Hiperuricemia asimptomatică: când acidul uric crescut necesită tratament?

Ce trebuie să știi pe scurt despre hiperuricemia asimptomatică:

• Hiperuricemia asimptomatică reprezintă creșterea nivelului de acid uric în sânge.
• Depistarea se face prin analize de rutină și indică un dezechilibru între producția de acid uric și eliminarea acestuia prin rinichi.
• Tratamentul nu este întotdeauna necesar imediat, fiind adesea suficiente modificările alimentare și monitorizarea periodică a valorilor.
• Netratată pe termen lung, afecțiunea poate crește riscul de gută, calculi renali și probleme cardiovasculare.

Te invităm să citești întregul articol pentru a descoperi cum poți gestiona eficient valorile acidului uric și când este momentul să consulți un specialist.

Ce este hiperuricemia asimptomatică?

Hiperuricemia asimptomatică reprezintă situația medicală în care analizele de sânge indică o concentrație de acid uric peste limitele normale, deși pacientul nu prezintă simptome de gută sau pietre la rinichi.

• Apare în analize când organismul produce prea mult acid uric sau elimină prea puțin.
• Este o stare frecventă, întâlnită la aproximativ 21% dintre pacienții monitorizați.
• Semnalează necesitatea unei supravegheri atente a stilului de viață și a metabolismului.

De ce este descoperită hiperuricemia asimptomatică la analizele de rutină?

Acidul uric crescut este adesea identificat atunci când medicul de familie solicită un set de analize pentru monitorizarea tensiunii arteriale sau a stării generale de oboseală.

Deoarece nu provoacă durere în fazele inițiale, valorile mari apar în buletinul de analize fără ca pacientul să fi bănuit vreo problemă de sănătate.

🔎 Monitorizarea preventivă prin intermediul unui pachet de analize anuale pentru adulți la Poliana permite depistarea timpurie a dezechilibrelor de acid uric, înainte de apariția simptomelor.

Ce este acidul uric și de unde provine?

Acidul uric este un compus chimic rezultat în mod natural prin descompunerea purinelor, substanțe regăsite în celulele corpului și în anumite alimente. În mod normal, acesta se dizolvă în sânge, trece prin rinichi și este eliminat din organism prin intermediul urinei.

Hiperuricemia se instalează atunci când apare un dezechilibru între cantitatea de acid uric produsă și capacitatea de filtrare a rinichilor.

Ce valori ale acidului uric sunt considerate crescute?

Valorile normale ale acidului uric în sânge variază în funcție de sex, vârstă și factorii metabolici individuali ai fiecărui pacient.

Nivelurile pot fi influențate temporar de dietă, consumul de alcool sau anumite tratamente pentru tensiune arterială. Este important de reținut că laboratoarele pot avea intervale de referință ușor diferite în funcție de tehnologia utilizată.

Ce simptome pot apărea când acidul uric este crescut?

Hiperuricemia asimptomatică se definește prin absența oricărui semn clinic, fiind detectabilă doar prin analize de laborator. Totuși, dacă nivelul rămâne ridicat, aceasta poate evolua spre manifestări acute sau cronice care afectează calitatea vieții, cum ar fi:

• Durere articulară intensă și bruscă, specifică atacului de gută.
• Umflarea, înroșirea și senzația de căldură la nivelul degetului mare.
• Apariția tofilor gutoși, adică noduli duri formați sub piele.
• Dureri lombare severe cauzate de formarea pietrelor la rinichi.

De ce acidul uric crescut poate fi periculos chiar și fără simptome?

Lipsa simptomelor nu garantează absența riscurilor pentru sănătate, deoarece cristalele de acid uric se pot depune progresiv în articulații și rinichi fără a declanșa durere imediată.

Studiile medicale corelează nivelurile ridicate de acid uric cu o probabilitate crescută de a dezvolta boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și afecțiuni renale cronice.

Monitorizarea constantă este vitală, mai ales pentru persoanele care suferă deja de tensiune mare, deoarece hiperuricemia poate agrava patologiile existente.

Ce analize de sânge se fac pentru evaluarea hiperuricemiei?

Medicul solicită de obicei un set complet de analize, care să reflecte atât producția de deșeuri metabolice, cât și capacitatea organismului de a le elimina eficient.

Acid uric seric

Este analiza de bază, utilizată pentru confirmarea diagnosticului de hiperuricemie prin măsurarea concentrației substanței în sânge.

Recoltarea se face din sânge venos, după o pauză alimentară de câteva ore, oferind o imagine clară a dezechilibrului dintre producție și excreție.

🔎 Poți consulta pe site-ul Poliana lista completă de analize de biochimie pentru a înțelege cum pot fi monitorizați markerii metabolici corelați cu acidul uric.

Funcția renală (creatinină, uree)

Determinarea nivelului de creatinină și uree este vitală pentru a evalua sănătatea rinichilor, principalul organ responsabil de filtrarea acidului uric.

Valori modificate ale acestor markeri pot indica o scădere a eficienței renale, fapt ce favorizează acumularea cristalelor de acid uric în organism.

Profilul lipidic și glicemia

Măsurarea colesterolului, a trigliceridelor și a glicemiei ajută la identificarea unei posibile asocieri cu sindromul metabolic sau cu riscul cardiovascular crescut.

🔎 Dacă valorile crescute sunt însoțite de disconfort, un pachet de analize pentru dureri articulare poate ajuta la diferențierea cauzelor inflamației.

Când este necesar tratamentul medicamentos?

Decizia de a începe un tratament medicamentos nu este automată și depinde de pragul valoric al acidului uric, precum și de starea generală de sănătate a pacientului. Medicul evaluează dacă riscul de a dezvolta complicații, precum guta sau insuficiența renală, depășește beneficiile unei abordări bazate exclusiv pe dietă.

Semnale clinice de atenție:

• Valorile acidului uric depășesc pragul critic de 9-10 mg/dL în mod constant.
• Există deja episoade confirmate de gută sau prezența tofilor gutoși sub piele.
• Analizele indică o afectare a funcției renale sau prezența calculilor renali.
• Pacientul suferă de boli cronice care cresc semnificativ riscul cardiovascular.

În cazurile în care valorile sunt doar moderat crescute, se impune doar monitorizarea periodică la fiecare 3-6 luni.

🔎 Pentru a discuta rezultatele analizelor cu un specialist, poți opta pentru o programare online rapidă în oricare dintre clinicile Poliana, rețeaua de laboratoare și policlinici aproape de tine, cu servicii medicale complete.

Ce modificări alimentare ajută la scăderea acidului uric?

Alimentația reprezintă factorul principal pe care îl poți controla pentru a influența nivelul acidului uric din sânge. Alegerile dietetice corecte pot reduce producția de purine și pot sprijini rinichii în procesul de eliminare a deșeurilor metabolice.

Alimente și obiceiuri de evitat

• Consumul de carne roșie și organe, precum ficatul sau rinichii.
• Peștele gras și fructele de mare, în special sardinele și macroul.
• Berea și băuturile alcoolice care blochează eliminarea acidului uric.
• Sucurile carbogazoase și produsele îndulcite cu multă fructoză.

Alimente pe care le poți consuma fără griji

• Majoritatea fructelor proaspete, consumate în porții moderate.
• Legumele de orice fel, inclusiv spanacul sau ciupercile.
• Cerealele integrale și leguminoasele, ca surse principale de energie.
• Produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi.

Obiceiuri zilnice care susțin scăderea acidului uric

Pe lângă selecția alimentelor, modul în care îți organizezi rutina zilnică influențează direct capacitatea organismului de a procesa acidul uric.

Consumul a cel puțin 2 litri de apă pe zi, menținerea unei greutăți corporale optime, evitarea curelor de slăbire drastice și monitorizarea constantă a valorilor prin analize de laborator periodice sunt măsuri care promovează și mențin scăderea cantității de acid uric.

Ce pași trebuie să urmezi dacă ai acidul uric crescut?

• Programează o consultație la medicul de familie sau la un specialist reumatolog.
• Începe să consumi minimum 2 litri de apă zilnic pentru a susține filtrarea renală.
• Redu consumul de carne roșie, organe și băuturi alcoolice.
• Înlocuiește sucurile îndulcite cu apă plată sau ceaiuri neîndulcite.
• Repetă analiza de acid uric seric peste 3 luni pentru a monitoriza evoluția.
• Păstrează un jurnal alimentar pentru a identifica produsele care îți cresc valorile.

Cu o rețea extinsă de laboratoare, puncte de recoltare și policlinici la nivel național, Poliana aduce serviciile medicale de calitate mai aproape de oameni. Portofoliul său acoperă o gamă completă de analize de laborator. Echipa Poliana se ghidează după valori precum integritatea și competența, iar procedurile utilizate respectă standardele de calitate atestate prin certificări specifice domeniului medical.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie:

• StatPearls – NCBI Bookshelf, Hyperuricemia, 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459218/ .
• American Family Physician, Management of Gout: Update from the American College of Rheumatology, 2021, https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2021/0800/p209.html .
• Cleveland Clinic Journal of Medicine, Asymptomatic hyperuricemia: To treat or not to treat, 2002, https://www.ccjm.org/content/ccjom/69/8/594.full.pdf .
• Kidney Research and Clinical Practice, To treat or not to treat asymptomatic hyperuricemia in chronic kidney disease, 2019, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6727889/ .