0319108 
Boala Addison, o afecțiune endocrinologică rară, apare când glandele suprarenale nu produc suficient cortizol și aldosteron. Acești hormoni sunt esențiali pentru metabolism și răspunsul la stres. Dacă te confrunți cu oboseală persistentă sau slăbiciune musculară, mergi la medic pentru un diagnostic corect. Un diagnostic timpuriu poate preveni complicații grave și îți poate îmbunătăți calitatea vieții.
Ce este boala Addison?
Boala Addison, cunoscută și sub denumirea de insuficiență suprarenală cronică, este o afecțiune endocrinologică rară. Aceasta apare când glandele suprarenale nu pot produce suficienți hormoni vitali, cum ar fi cortizolul și aldosteronul. Aceste glande, situate deasupra rinichilor, sunt esențiale pentru menținerea echilibrului metabolic și pentru răspunsul corpului la stres.
Care sunt cauzele bolii Addison?
Cea mai frecventă cauză a bolii Addison este deteriorarea cortexului suprarenal. Adesea, sistemul imunitar atacă glandele suprarenale, distrugând corticosuprarenala, regiunea responsabilă de producerea cortizolului și aldosteronului. Majoritatea cazurilor de insuficiență suprarenală primară sunt autoimune.
Cauze autoimune
În aceste cazuri, sistemul imunitar, care are rolul de a proteja organismul împotriva infecțiilor și a altor amenințări, începe să identifice în mod greșit celulele glandelor suprarenale ca fiind periculoase sau străine. Ca urmare, acesta produce anticorpi care atacă și distrug treptat celulele din cortexul suprarenal, partea externă a glandelor suprarenale responsabilă pentru producerea hormonilor esențiali, cum ar fi cortizolul și aldosteronul.
Cortizolul ajută organismul să răspundă la stres, să regleze metabolismul și să controleze inflamația, în timp ce aldosteronul menține echilibrul de sare și apă, influențând tensiunea arterială.
⏩ Află mai multe despre ce este cortizolul si ce rol are in organism.
Pe măsură ce cortexul suprarenal este distrus, nivelurile acestor hormoni scad semnificativ, ceea ce duce la apariția simptomelor specifice bolii Addison, precum oboseală extremă, pierdere în greutate, tensiune arterială scăzută, hiperpigmentarea pielii și dezechilibre electrolitice.
Fără tratament adecvat, această deficiență hormonală poate pune viața în pericol, deoarece organismul nu mai poate răspunde eficient la stres sau la alte nevoi fiziologice esențiale.
Cauze secundare
Uneori, boala Addison poate fi rezultatul unor factori care afectează indirect glandele suprarenale. Specialiștii NHS afirmă că aceste cauze secundare includ:
- Infecții: Anumite infecții, cum ar fi tuberculoza, pot afecta glandele suprarenale și pot duce la insuficiență suprarenală.
- Cancer: Răspândirea celulelor canceroase (metastaze) la nivelul glandelor suprarenale poate afecta funcția acestora.
- Îndepărtarea chirurgicală a glandelor suprarenale: Intervențiile chirurgicale care implică îndepărtarea glandelor suprarenale pot duce la insuficiență suprarenală.
Factori de risc pentru boala Addison
Deși boala Addison poate afecta pe oricine, unii factori pot crește riscul de a dezvolta această afecțiune. Acești factori includ:
- existența altor boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 sau tiroidita Hashimoto;
- antecedente familiale de boli autoimune;
- infecții cronice, cum ar fi tuberculoza.
⏩ Citește mai multe despre utilitatea unui consult de endocrinologie pentru a descoperi eventualele dezechilibre hormonale din organism și metodele corecte de a le trata.
Care sunt simptomele bolii Addison?
Boala Addison se manifestă printr-o varietate de simptome, adesea subtile și cu debut lent, ceea ce poate întârzia diagnosticarea corectă. Dacă ai o trimitere de la medic, este important să faci analizele recomandate pentru a exclude această afecțiune. Este esențial să recunoști aceste semne pentru a interveni prompt.
Simptome timpurii (insidioase)
Simptomele inițiale ale bolii Addison pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni, deoarece se dezvoltă treptat. Printre cele mai comune simptome menționate de MSD Manuals se numără:
- Oboseală cronică: O senzație persistentă de epuizare, care nu se ameliorează prin odihnă.
- Slăbiciune musculară: Dificultate în efectuarea activităților fizice obișnuite.
- Scădere în greutate: Pierdere neintenționată în greutate, chiar și în condițiile unui apetit normal.
- Apetit scăzut: Diminuarea poftei de mâncare.
- Dureri abdominale: Disconfort sau dureri în zona abdominală.
- Greață: Senzație de rău, adesea însoțită de repulsie față de alimente.
- Vărsături: Eliminarea conținutului gastric.
- Diaree: Scaune frecvente și moi.
Dacă te simți constant epuizat, chiar și după odihnă, și observi o slăbiciune musculară inexplicabilă, acestea ar putea fi printre primele semne ale bolii Addison.
Simptome specifice
Printre simptomele caracteristice ale bolii Addison se numără:
- Hiperpigmentarea cutanată: O închidere la culoare a pielii, similară cu un bronz intens, care apare chiar și în zonele neexpuse la soare. Această hiperpigmentare este mai evidentă pe pliurile pielii, cicatrici, coate și genunchi.
- Hipotensiune: Tensiune arterială scăzută, care poate provoca amețeli și stări de leșin, în special la ridicarea bruscă în picioare.
- Poftă de sare: O dorință neobișnuită și persistentă de a consuma alimente sărate, cauzată de pierderea de sodiu prin urină.
Dacă observi că pielea ta devine mai închisă la culoare sau ai o poftă neobișnuită de alimente sărate, ar trebui să iei în considerare un consult medical.
Cum se diagnostichează boala Addison?
Diagnosticarea timpurie a bolii Addison este esențială pentru a preveni complicațiile severe, inclusiv criza addisoniană, o urgență medicală. Dacă ai simptomele descrise sau monitorizezi o afecțiune existentă, mergi la medic pentru un diagnostic corect. Simptomele bolii Addison pot fi nespecifice și pot imita alte afecțiuni, ceea ce face ca procesul de diagnosticare să fie complex. Un diagnostic prompt permite inițierea tratamentului adecvat și îmbunătățește semnificativ calitatea vieții.
⏩ Descoperă informații medicale despre disfunctiile sistemului endocrin și consecințele lor asupra sănătății.
Consultația medicală și istoricul clinic
Primul pas în diagnosticarea bolii Addison este o consultație medicală amănunțită. Medicul va discuta cu tine despre simptomele pe care le ai, istoricul tău medical și eventualele medicamente pe care le iei. Este important să oferi informații complete și precise pentru a ajuta medicul să stabilească un diagnostic corect.
- Anamneza detaliată: Medicul va pune întrebări legate de simptome precum oboseală cronică, pierdere în greutate, scăderea apetitului, hiperpigmentarea pielii, greață, vărsături, dureri abdominale sau amețeli. De asemenea, va întreba despre episoade recente de stres sever sau infecții, care pot declanșa simptomele bolii Addison.
- Istoricul medical personal și familial: Este important să menționezi orice afecțiuni autoimune de care suferi tu sau membrii familiei tale, deoarece boala Addison este adesea asociată cu alte boli autoimune.
- Medicația actuală: Informează medicul despre toate medicamentele pe care le iei, inclusiv suplimente alimentare sau terapii alternative, deoarece unele dintre acestea pot interfera cu funcția glandelor suprarenale sau pot influența simptomele.
- Examinare fizică: Medicul va efectua o examinare fizică, verificând tensiunea arterială (care poate fi scăzută în boala Addison), colorarea pielii și mucoaselor, prezența unor semne de deshidratare sau alte modificări fizice sugestive.
- Investigații suplimentare: Pe baza discuției inițiale și a examinării, medicul poate recomanda analize de sânge pentru a verifica nivelul de cortizol și ACTH (Hormonul adrenocorticotrop sau corticotropina sau corticostimulina), precum și alte teste hormonale sau imagistice pentru confirmarea diagnosticului.
O consultație medicală detaliată este esențială pentru a orienta corect investigațiile ulterioare și pentru a exclude alte afecțiuni cu simptome similare.
Analize de sânge specifice
Un aspect esențial în diagnosticarea bolii Addison îl reprezintă analizele de sânge specifice, care oferă informații cruciale despre funcția glandelor suprarenale. Aceste analize includ:
- Cortizolul dimineața: Măsurarea nivelului de cortizol seric dimineața este un test inițial important. Valorile scăzute ale cortizolului, în special între orele 8 și 9 dimineața, pot sugera insuficiență suprarenală.
- ACTH (hormon adrenocorticotrop): Determinarea nivelului de ACTH este necesară pentru a distinge între insuficiența suprarenală primară și cea secundară. În boala Addison (insuficiență suprarenală primară), nivelul de ACTH este de obicei crescut, deoarece glanda pituitară încearcă să stimuleze glandele suprarenale să producă cortizol. În insuficiența suprarenală secundară, nivelul de ACTH poate fi scăzut sau normal.
- Electroliți (sodiu, potasiu): Măsurarea electroliților serici este importantă, deoarece boala Addison poate afecta echilibrul hidroelectrolitic. Hiponatremia (nivel scăzut de sodiu) și hiperkaliemia (nivel crescut de potasiu) sunt frecvent întâlnite în insuficiența suprarenală primară.
- Renină și aldosteron: Determinarea nivelurilor de renină și aldosteron este utilă pentru evaluarea funcției mineralocorticoide. În boala Addison, nivelul de aldosteron este de obicei scăzut, în timp ce nivelul de renină este crescut, ca răspuns la pierderea de sodiu.
⏩ Află cum se face corect analiza pentru cortizol și care este interpretarea rezultatelor obținute.
Avantajele Poliana
La Poliana, poți efectua o gamă completă de analize de sânge esențiale pentru diagnosticarea bolii Addison. Acestea includ testele pentru nivelurile de cortizol și ACTH, precum și electroliții, oferind medicului tău informații cruciale pentru un diagnostic precis. Beneficiezi de tehnologii avansate și rezultate rapide. Dacă ai o trimitere de la medic, vrei să monitorizezi o afecțiune existentă sau ai observat simptome specifice, te așteptăm la Poliana pentru a beneficia de servicii medicale de calitate.
Testul de stimulare cu ACTH (Synacthen Test)
Testul de stimulare cu ACTH, cunoscut și sub numele de test Synacthen, este o procedură importantă în diagnosticarea bolii Addison. Acesta evaluează capacitatea glandelor suprarenale de a răspunde la stimularea cu ACTH (hormon adrenocorticotrop).
În timpul testului, se administrează o doză de ACTH sintetic, iar apoi se măsoară nivelurile de cortizol din sânge la intervale specifice de timp, înainte și după administrare. Scopul principal este de a determina dacă glandele suprarenale pot produce o cantitate adecvată de cortizol ca răspuns la stimulare.
Un răspuns insuficient, adică o creștere minimă sau absentă a nivelului de cortizol după administrarea ACTH, sugerează insuficiență suprarenală, indicând posibila prezență a bolii Addison.
Alte investigații imagistice (rar necesare)
În unele cazuri, medicul poate recomanda investigații imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică nucleară (RMN), pentru a evalua glandele suprarenale și a exclude alte cauze ale insuficienței suprarenale, cum ar fi tumorile sau infecțiile.
Cum se tratează boala Addison?
Principiul fundamental al tratamentului pentru boala Addison este substituția hormonală. Deoarece glandele suprarenale nu mai pot produce cantități suficiente de cortizol și aldosteron, acești hormoni trebuie înlocuiți cu medicamente.
Terapia de substituție hormonală
Terapia de substituție hormonală implică administrarea de medicamente care imită acțiunea cortizolului și aldosteronului. Cele mai frecvent utilizate medicamente sunt:
- Hidrocortizon: Acesta este un glucocorticoid sintetic care înlocuiește cortizolul. Doza este ajustată individual, în funcție de nevoile pacientului.
- Fludrocortizon: Acesta este un mineralocorticoid sintetic care înlocuiește aldosteronul. Ajută la menținerea echilibrului de sodiu și potasiu în organism.
Urmează cu strictețe schema de tratament prescrisă de medic și mergi la controale regulate pentru a monitoriza eficacitatea terapiei și a ajusta dozele, dacă este necesar.
Ajustări ale dozelor în situații de stres
Un aspect crucial în managementul bolii Addison este importanța creșterii dozelor în caz de boală, traumă, intervenții chirurgicale sau alte situații de stres major. În mod normal, organismul răspunde la stres prin creșterea producției de cortizol, un hormon esențial pentru menținerea funcțiilor vitale. Persoanele cu boala Addison nu pot produce acest răspuns natural, fiind necesară ajustarea dozelor de substituție hormonală pentru a imita reacția fiziologică.
În timpul unor evenimente stresante, cum ar fi o infecție severă, un traumatism fizic sau o intervenție chirurgicală, necesarul de cortizol al organismului crește semnificativ. Dacă doza de hidrocortizon nu este crescută corespunzător, poate apărea o criză addisoniană, o urgență medicală potențial fatală. Este esențial ca tu și familia ta să fiți instruiți cu privire la modul de ajustare a dozelor în astfel de situații și să aveți un plan de acțiune clar stabilit împreună cu medicul endocrinolog.
De obicei, în cazul unei afecțiuni minore, cum ar fi o răceală sau o infecție ușoară, doza de hidrocortizon poate fi dublată sau triplată temporar, până la ameliorarea simptomelor. În situații mai grave, cum ar fi o intervenție chirurgicală majoră, poate fi necesară administrarea intravenoasă de hidrocortizon, sub supraveghere medicală strictă. Importanța creșterii dozelor în caz de boală constă în prevenirea insuficienței suprarenale acute și menținerea stabilității hemodinamice.
Care sunt complicațiile bolii Addison?
În absența unui tratament adecvat sau in cazul unui management deficitar, boala Addison poate duce la complicații severe, inclusiv criza addisoniană, o urgență medicală potențial fatală. Aceasta se caracterizează prin hipotensiune severă, hipoglicemie și dezechilibre electrolitice grave. Supradozajul cu hormoni în timpul tratamentului poate crește riscul de sindrom Cushing, hipertensiune arterială, osteoporoză și diabet zaharat de tip 2.
Criza addisoniană (criza suprarenală acută)
Criza addisoniană, cunoscută și sub denumirea de criză suprarenală acută, reprezintă o urgență medicală potențial fatală ce necesită intervenție imediată. Aceasta apare atunci când nivelul de cortizol din organism scade brusc, punând în pericol funcțiile vitale.
O deteriorare bruscă a stării generale, însoțită de greață și vărsături severe, dureri abdominale puternice și colaps, poate indica o criză addisoniană, o urgență medicală ce necesită intervenție imediată.
Simptomele unei crize addisoniene pot include:
- dureri severe abdominale, lombare sau la nivelul picioarelor;
- vărsături și diaree severe, care pot duce la deshidratare rapidă;
- șoc;
- confuzie sau pierderea conștienței;
- hipotensiune arterială severă.
Este crucial ca tu și cei care te îngrijesc să fiți conștienți de semnele și simptomele unei crize addisoniene și să știți cum să reacționați prompt. Intervenția rapidă, inclusiv administrarea de hidrocortizon injectabil, poate salva viața.
Boala Addison este o afecțiune serioasă, dar cu un diagnostic corect și tratament adecvat, poți duce o viață normală. Mergi la medic dacă ai simptome specifice sau dacă monitorizezi o afecțiune existentă. Nu ignora semnalele corpului tău și ai grijă de sănătatea ta!
Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Sursa foto: Shutterstock
Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/addisons-disease/symptoms-causes/syc-20350293
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15095-addisons-disease
https://www.nhs.uk/conditions/addisons-disease/
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/underactive-adrenal-glands–addisons-disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441994/
https://medlineplus.gov/addisondisease.html
https://www.msdmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/adrenal-disorders/addison-disease
