Ce trebuie să știi acum despre xerostomie:
- Xerostomia (gura uscată) este o afecțiune caracterizată prin producția insuficientă de salivă, care poate fi cauzată de medicamente, deshidratare, diabet, boli autoimune (precum Sindromul Sjögren) sau radioterapie.
- Principalele simptome includ senzația de uscăciune și lipiciune în gură, sete frecventă, dificultăți la mestecat sau înghițit și apariția rapidă a cariilor dentare sau a infecțiilor bucale.
- Diagnosticul cauzei xerostomiei necesită adesea analize de sânge specifice, cum ar fi glicemia și HbA1c (pentru diabet) sau markerii autoimuni (ANA, Anti-SSA, Anti-SSB).
Citește mai departe pentru a înțelege în detaliu ce înseamnă când ai gura uscată și ce investigații medicale te pot ajuta să afli cauza exactă.
Ce este xerostomia (gura uscată)?
Xerostomia, cunoscută popular ca „gură uscată”, nu este o boală în sine, ci un simptom care indică o scădere semnificativă a fluxului salivar. Această producție insuficientă de salivă afectează calitatea vieții, îngreunând vorbirea, masticația și înghițirea, și crescând riscul de probleme dentare.
Saliva joacă un rol crucial în sănătatea orală: neutralizează acizii produși de bacterii, ajută la digestia alimentelor și previne infecțiile prin controlul microorganismelor din cavitatea bucală. Când aceasta lipsește, întregul echilibru oral este perturbat.
Semne și simptome: cum recunoști xerostomia?
Simptomele xerostomiei variază de la un disconfort ușor la probleme severe care afectează alimentația și starea generală de sănătate. Recunoașterea timpurie a semnelor este importantă pentru a identifica o posibilă cauză medicală.
Ce simptome orale și conexe poți experimenta?

Pe lângă senzația evidentă de uscăciune, pacienții raportează adesea un set de simptome specifice. Aceste semnale de alarmă nu trebuie ignorate.
- Senzație de gură lipicioasă sau arsură în gură și pe limbă;
- Sete frecventă și intensă (gura uscată și senzație de sete);
- Limba uscată, aspră, uneori roșie și crăpată;
- Buze uscate și crăpate;
- Dificultăți la mestecarea alimentelor uscate, la înghițire (disfagie) sau la vorbire;
- Răgușeală și dureri în gât;
- Respirație urât mirositoare (halitoză);
- Modificarea sau pierderea gustului;
- Apariția rapidă a cariilor dentare, în special la baza dintelui;
- Infecții fungice orale (candidoză bucală).
Unul dintre riscurile majore ale xerostomiei este dezvoltarea infecțiilor. Află cum să recunoști simptomele candidozei bucale și cum se gestionează corect această afecțiune fungică.
Cauzele xerostomiei: de la tratamente la afecțiuni cronice
Uscăciunea gurii apare atunci când glandele salivare nu funcționează corespunzător. Această disfuncție poate fi temporară sau cronică, fiind declanșată de factori externi sau de boli sistemice grave.
Care sunt cauzele frecvente (tratamente sau factori externi)?

Multe cazuri de xerostomie sunt efecte secundare ale stilului de viață sau ale tratamentelor medicale. Vestea bună este că, adesea, acestea pot fi gestionate prin ajustarea obiceiurilor sau a medicației (doar la recomandarea medicului).
- Medicamentele: Sute de medicamente pot provoca gura uscată. Printre cele mai frecvente se numără antidepresivele, anxioliticele, antihistaminicele (pentru alergii), diureticele (pentru tensiune arterială), relaxantele musculare și analgezicele puternice.
- Deshidratarea: Consumul insuficient de lichide, febra, transpirația excesivă sau vărsăturile pot duce la deshidratare generală, care se manifestă rapid și prin gura uscată.
- Stilul de viață: Fumatul sau mestecatul tutunului afectează producția de salivă. De asemenea, respirația frecventă pe gură, mai ales noaptea (gura uscată noaptea), poate usca mucoasa bucală.
- Tratamente oncologice: Radioterapia în zona capului și gâtului poate deteriora permanent glandele salivare. Chimioterapia poate modifica consistența și cantitatea salivei, dar efectul este de obicei temporar.
- Stresul și anxietatea: Stresul și gura uscată sunt strâns legate. Stările de anxietate pot reduce fluxul salivar ca parte a răspunsului „luptă sau fugi” al organismului.
În ce boli se usucă gura (cauze sistemice interne)?
Dacă xerostomia nu este explicată de factorii de mai sus, ea poate fi un simptom important pentru afecțiuni medicale care necesită diagnostic și tratament de specialitate. Acestea sunt cauze care necesită obligatoriu analize.
- Diabetul zaharat: Gura uscată (gura uscată diabet) și setea excesivă sunt simptome clasice ale hiperglicemiei (nivel crescut al zahărului în sânge). Este una dintre primele cauze care trebuie investigate.
- Bolile autoimune: Anumite boli fac ca sistemul imunitar să atace propriile țesuturi.
- Sindromul Sjögren: Aceasta este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă glandele care produc fluide (lacrimi și salivă), provocând o uscăciune severă a ochilor și a gurii.
- Alte boli autoimune: Afecțiuni precum lupusul eritematos sistemic sau poliartrita reumatoidă pot avea, de asemenea, xerostomia ca simptom asociat.
- Leziuni ale nervilor: O lovitură sau o intervenție chirurgicală la nivelul capului sau gâtului poate afecta nervii care controlează glandele salivare.
- Infecții: Anumite infecții, cum ar fi HIV/SIDA, pot fi asociate cu xerostomia.
Gura uscată este adesea un simptom comun în bolile autoimune, unde sistemul imunitar atacă din greșeală propriul corp. Dacă xerostomia este însoțită de oboseală cronică, dureri articulare sau erupții cutanate, este esențial să discuți cu un medic. Află mai multe despre cum se manifestă și se diagnostichează o astfel de afecțiune citind articolul nostru despre boala lupus!
Diagnostic: ce analize medicale sunt esențiale?
Deoarece gura uscată este un simptom, nu o boală, obiectivul principal este identificarea cauzei de bază. Medicul va începe cu o evaluare a istoricului medical și a medicamentelor administrate, urmată de recomandarea unor analize de laborator specifice.
Care este screeningul pentru diabet (analize de primă linie)?
Având în vedere că diabetul este o cauză frecventă a xerostomiei, excluderea acestei afecțiuni este o prioritate. Testele de sânge sunt rapide și concludente.
- Glicemia à jeun (pe stomacul gol): Măsoară nivelul glucozei din sânge după o perioadă de repaus alimentar (de obicei peste noapte). Este un test de bază pentru depistarea diabetului.
- Hemoglobina glicată (HbA1c): Această analiză oferă o imagine de ansamblu a nivelului mediu al glicemiei pe ultimele 2-3 luni. Este esențială atât pentru diagnostic, cât și pentru monitorizarea diabetului.
Suspiciunea de diabet nu trebuie ignorată, mai ales dacă ai gura uscată și sete excesivă. Detectarea precoce este cheia managementului eficient. Apelează la Poliana, rețeaua de laboratoare și policlinici dedicată sănătății tale, unde ai acces la pachete de analize dedicate screeningului pentru diabet!
Cum se exclud bolile autoimune (sindromul Sjögren)?
Dacă diabetul este exclus și medicul suspectează o cauză autoimună, cum ar fi Sindromul Sjögren, sunt necesare analize de sânge mai specializate. Acestea caută markeri specifici ai inflamației și autoimunității.
- Anticorpi antinucleari (ANA): Acesta este un test de screening general. Un rezultat pozitiv sugerează prezența unei boli autoimune (cum ar fi Sjögren sau lupus) și necesită investigații suplimentare.
- Anticorpi Anti-SSA (Ro) și Anti-SSB (La): Aceștia sunt markeri foarte specifici pentru Sindromul Sjögren. Prezența lor în sânge, alături de simptomele clinice (gură și ochi uscați), confirmă diagnosticul în majoritatea cazurilor.
Cum se gestionează și tratează xerostomia?
Tratamentul pentru gura uscată se concentrează pe două direcții: tratarea cauzei de bază (dacă este posibil) și ameliorarea simptomelor pentru a preveni complicațiile orale.
Dacă xerostomia este cauzată de medicamente, medicul poate ajusta doza sau poate schimba medicamentul. Dacă este cauzată de diabet, controlul glicemiei este esențial. Pentru bolile autoimune, se administrează tratament specific pentru a modula răspunsul imunitar.
Strategii de ameliorare: ce să faci și ce să eviți?
Pe lângă tratarea cauzei de bază, managementul zilnic al simptomelor este esențial pentru confort și prevenirea complicațiilor dentare.
| Acțiuni recomandate | Factori de evitat |
| Hidratare frecventă (înghițituri mici de apă) | Consumul de alcool și cafea (deshidratează) |
| Mestecarea gumei sau bomboanelor fără zahăr | Fumatul sau mestecarea tutunului |
| Utilizarea unui umidificator pe timp de noapte | Alimentele foarte sărate, picante sau acide |
| Folosirea substitutelor de salivă (salivă artificială) | Respirația pe gură (pe cât posibil) |
| Menținerea unei igiene orale riguroase | Apa de gură care conține alcool |
Ce trebuie să faci după ce ai citit acest articol?
- Monitorizează simptomele: Fii atent la frecvența și intensitatea uscăciunii gurii. Notează dacă apare mai des noaptea sau după administrarea anumitor medicamente.
- Verifică-ți medicația: Citește prospectele medicamentelor pe care le iei pentru a vedea dacă xerostomia este listată ca efect secundar. Nu opri niciodată tratamentul fără a vorbi cu medicul.
- Ajustează-ți stilul de viață: Începe prin a te hidrata mai bine, a reduce consumul de cafea și alcool și a folosi un umidificator dacă te trezești cu gura uscată dimineața.
- Programează un consult medical: Dacă simptomele persistă, mergi la medicul de familie. Acesta este primul pas pentru a investiga cauzele.
- Pregătește-te pentru analize: Fii pregătit să efectuezi analizele de sânge recomandate de medic (glicemie, HbA1c, markeri autoimuni).
Poliana – rețeaua de laboratoare și policlinici dedicată sănătății tale, este pregătită să te ajute cu investigații de laborator precise.
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Surse:
National Institute of Dental and Craniofacial Research (NIDCR), Dry Mouth (Xerostomia), 2023. https://www.nidcr.nih.gov/health-info/dry-mouth
Mayo Clinic, Sjögren’s syndrome – Diagnosis & treatment, 2023. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sjogrens-syndrome/diagnosis-treatment/drc-20353221
National Center for Biotechnology Information (NCBI), PMC, The Relationship between Diabetes and Xerostomia, 2021. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8306321/
Sursă foto: Shutterstock








