Ce este un anevrism: ghid complet pentru înțelegerea anevrismelor

Anevrismul este o afecțiune vasculară care afectează o mulțime de oameni la nivel mondial, caracterizându-se prin slăbirea și dilatarea anormală a peretelui arterial. În timp ce multe persoane pot trăi cu un anevrism fără să știe de prezența acestuia, în timp, această afecțiune poate deveni o amenințare serioasă pentru viață în cazul rupturii.

Anevrismul reprezintă una dintre afecțiunile vasculare care necesită atenție medicală specializată și monitorizare atentă. Identificarea timpurie și gestionarea terapeutică adecvată pot preveni complicații grave. Astfel, înțelegerea acestei afecțiuni îți va oferi cunoștințe utile pentru a recunoaște momentul în care este necesară atenția medicală specializată.

Citește mai multe și află informații despre ce este anevrismul, cum se manifestă și care sunt opțiunile de tratament disponibile.

Ce este anevrismul (definiție)

Anevrismul este definit ca o zonă de slăbiciune și dilatare anormală în peretele unui vas de sânge, caracterizată prin lărgirea acestuia cu mai mult de 50% față de diametrul normal al vasului. Această dilatare patologică rezultă din afectarea structurală a peretelui arterial, în special în zona proteinelor care asigură suportul și stabilitatea vasculară.

Anevrismele pot afecta orice vas de sânge din organism. Totuși, sunt întâlnite mai ales la nivelul arterelor, dată fiind presiunea mult mai ridicată de la acest nivel.

Clasificarea anevrismelor

Anevrismele se pot clasifica în mai multe categorii atât în funcție de localizare, cât și de formă.

În funcție de localizarea anevrismului

• Anevrisme aortice – aorta este cea mai mare arteră din organism È™i reprezintă localizarea cea mai frecventă pentru anevrisme. Acestea se împart în anevrismul aortic abdominal (localizat în segmentul abdominal al aortei, în special sub nivelul rinichilor) È™i anevrismul aortic toracic (localizat în segmentul toracic al aortei);

• Anevrisme cerebrale – aceste anevrisme afectează circulaÈ›ia cerebrală È™i pot fi congenitale (prezente de la naÈ™tere) sau dobândite (apărute pe parcursul vieÈ›ii);
• Anevrisme periferice – anevrismele arterelor carotide, arterelor liace comune, arterelor femurale È™i poplitee, arterelor mezenterice È™i arterei splenice.

În funcție de forma anevrismului

• Anevrismul fusiform – dilatarea este uniformă pe toată circumferinÈ›a vasului (dilatare cilindrică);
• Anevrismul sacular – dilatarea peretelui vascular este unilaterală (aspectul unui sac ataÈ™at la vas);
• Pseudoanevrismul (fals anevrism) – nu reprezintă o dilatare reală a tuturor straturilor peretelui vascular, ci rezultatul unei rupturi a stratului intern, cu formarea unei colecÈ›ii de sânge între straturi.

Etiologia și factorii de risc pentru anevrism

Mecanisme fiziopatologice pentru anevrism

Anevrismul se formează drept consecință a unei deteriorări progresive a componentelor structurale din peretele arterial. Principalul responsabil este ateroscleroza, o stare patologică particulară, caracterizată prin depunerea de placă ateromatoasă și inflamația cronică a peretelui vascular.

Factori de risc cardiovascular în cazul anevrismului

• Factori de risc non-modificabili – vârsta înaintată, sexul masculin, predispoziÈ›ia genetică, storicul familial, factori congenitali;
• Factori de risc modificabili – hipertensiunea arterială (prin control terapeutic eficient), diabetul (prin control terapeutic eficient), dislipidemia, fumatul, obezitatea, stilul de viață sedentar.

👉 Sănătatea ta cardiovasculară trebuie să fie întotdeauna o prioritate, iar medicii noștri cardiologi te vor ajuta să gestionezi cât mai bine problemele tale de sănătate. Sună și programează-te chiar acum!

Cauze specifice în funcție de localizarea anevrismului

• Anevrism aortic abdominal – ateroscleroza infrarenală, tulburări genetice ale È›esutului conjunctiv, arterita cu celule gigante, infecÈ›ii (anevrisme micotice)
• Anevrism cerebral – malformaÈ›ii congenitale, hipertensiunea arterială, traumatisme craniene, afecÈ›iuni genetice ale È›esutului conjunctiv.

Manifestările clinice. Semne și simptome anevrism

Anevrism asimptomatic

Majoritatea anevrismelor rămân asimptomatice pe perioade îndelungate, fiind descoperite accidental în cursul investigațiilor imagistice efectuate pentru alte afecțiuni. Tocmai de aceea, monitorizarea în cazul persoanelor ce prezintă factori de risc pentru anevrism este un pas important pentru o depistare timpurie și o gestionare adecvată din punct de vedere terapeutic.

Simptomatologia specifică localizării anevrismului

• Anevrism aortic abdominal – se asociază cu o durere constantă în zona abdomenului, toracelui, regiunii lombare sau inghinale; de asemenea, se poate recunoaÈ™te È™i ca o masă pulsatilă, palpabilă, situată la nivelul abdomenului;
• Anevrism cerebral – spre deosebire de anevrismul aortic abdominal, cel cerebral se evidenÈ›iază ptrin-o cefalee intensă, cu debut brusc, asociată de alte simptome, precum greață È™i vărsături, tulburări de vedere È™i chiar pierderea cunoÈ™tinÈ›ei;
• Anevrisme periferice – acestea se pot manifesta sub formă de dureri localizate, mase pulsatile palpabile, cu semne de insuficiență vasculară periferică.

Ruptura unui anevrism

În timp ce anevrismul în sine poate fi asimptomatic sau asociat cu simptome ușoare sau moderate, ruptura anevrismului constituie o urgență medicală absolută, manifestându-se prin durere severă cu debut brusc, tahicardie, hipotensiune arterială și șoc hemoragic.

👉 În timp ce hipertensiunea este afecțiunea mult mai cunoscută, hipotensiunea arterială este, la rândul său, o stare patologică importantă, pe care este bine să o recunoști și să înțelegi ce înseamnă. Citește aici mai multe!

Diagnosticul anevrismului

Pentru localizarea și evaluarea unui anevrism, sunt necesare investigații imagistice. În funcție de caz, acestea pot fi:

• Tomografia computerizată (CT) – este utilizată pentru a oferi imagini detaliate ale structurilor vasculare; reprezintă investigaÈ›ia de primă intenÈ›ie pentru evaluarea anevrismelor aortice;
• RezonanÈ›a magnetică nucleară (RMN) – spre deosebire de tomografia computerizată, RMN-ul utilizează câmpuri magnetice în loc de raze pentru crearea de imagini detaliate ale organelor È™i structurilor vasculare;
• Angiografia CT/IRM – permite o vizualizare superioară a vaselor de sânge prin administrarea de substanță de contrast;
• Ecografia – este o metodă rapidă, accesibilă È™i non-invazivă pentru monitorizarea dimensiunilor anevrismale È™i evaluarea fluxului sanguin; mai puÈ›in precisă decât metodele menÈ›ionate anterior;
• Ecocardiografia – evaluează structura È™i funcÈ›ia cardiacă, fiind utilă în cazul anevrismelor aortice ascendente.

Strategii terapeutice pentru anevrism. Tratamentul anevrismului

Tratamentul conservator

Pentru anevrismele mici, cu un risc scăzut de ruptură, ce nu necesită intervenție chirurgicală (cel puțin în momentul evaluării), se recomandă tratamentul conservator. Acesta constă în:

• Monitorizarea imagistică periodică – sunt necesare controale ecografice la intervale de 6-12 luni; în acest fel, se poate evalua rata de creÈ™tere a anevrismului;
• Modificarea factorilor de risc – constă în renunÈ›area la fumat, controlul tensiunii arteriale, gestionarea eficientă a dislipidemiei, controlul glicemic susÈ›inut (la pacienÈ›ii diabetici), reducerea excesului ponderal (acolo unde este necesar);
• Terapia medicamentoasă – constă în tratamentul factorilor de risc (ex: antihipertensive pentru controlul tensiunii arteriale, statine pentru gestionarea dislipidemiei etc.).

Tratamentul chirurgical

În cazul unei rupturi, precum și în alte situații, este necesar tratametul chirurgical. Acesta poate presupune una din următoarele proceduri:

• Repararea deschisă a anevrismului – este un abord chirurgical clasic, cu vizualizare directă a anevrismului; se consideră standardul de aur pentru repararea anevrismului aortic abdominal;
• Repararea endovasculară (EVAR) – spre deosebire de abordul chirurgical clasic, această procedură este minim invazivă È™i presupune inserarea unui stent prin artera femurală; dat fiind caracterul minim invaziv, beneficiază de un timp de recuperare mai scurt comparativ cu chirurgia deschisă; ca variante specializate se evidenÈ›iază TEVAR (reparaÈ›ia endovasculară a anevrismului toracic) È™i FEVAR (reparaÈ›ia endovasculară fenestrată);
• Repararea anevrismelor cerebrale – include tehnici precum cliparea microvasculară, embolizarea cu spirale È™i cea prin cateter.

Prognosticul și complicațiile anevrismului

Factori prognostici

Prognosticul unui anevrism depinde de mai mulți factori, precum:

• Dimensiunea È™i rata de creÈ™tere a anevrismului;
• Localizarea anevrismului (aortic abdominal, toracic, cerebral, periferic);
• Vârsta;
• Comorbidități asociate;
• Răspunsul la terapia conservatoare.

Complicații majore

• Ruptura anevrismală – hemoragie internă masivă, asociată de È™oc hemoragic È™i un risc vital important;
• Fenomene embolice – tromboze cu embolii periferice; acident vascular cerebral (în cazul anevrismelor carotidiene).

Prevenția anevrismelor

Strategii de prevenție primară

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce semnificativ riscul de dezvoltare a anevrismelor. De aceea, se recomandă respectarea următoarelor:

• AlimentaÈ›ia echilibrată – dietă săracă în grăsimi saturate;
• Activitatea fizică regulată – practicarea de exerciÈ›ii fizice periodice, adaptate vârstei È™i condiÈ›iilor medicale;
• RenunÈ›area la fumat;
• Controlul tensiunii arteriale È™i a altor probleme de sănătate ce pot reprezenta factori de risc pentru anevrism – onitorizare regulată È™i tratament adecvat;
• Gestionarea eficientă a stresului – tehnici de relaxare È™i alte metode eficiente.

Screening-ul medical

Pentru persoanele cu factori de risc, se recomandă:

• Evaluări cardiovasculare periodice;
• InvestigaÈ›ii imagistice de screening în funcÈ›ie de vârstă È™i factori de risc – conform recomandărilor medicului;
• Monitorizarea parametrilor cardiovasculari;
• Monitorizarea tuturor parametrilor de sănătate care pot prezenta un risc de anevrism (ex: glicemia la persoanele cu diabet, dislipidemia).

👉 Suntem alături de tine pentru orice nelămurire și vrem să îți oferim cel mai bun sprijin cu problema ta de sănătate. Contactează-ne și dă-ne oportunitatea să te ajutăm!

Recomandări pentru monitorizarea medicală

Dacă știi că prezinți factori de risc pentru dezvoltarea anevrismelor sau ai fost deja diagnosticat cu această afecțiune, este esențial să menții o comunicare permanentă cu medicul tău, să îi comunici orice te îngrijorează și să respecți consultațiile periodice. Astfel, vei putea asigura o gestionare optimă a afecțiunii tale.

În cazul apariției unor simptome de alarmă, precum dureri severe în piept, abdomen, cap sau cu altă localizare, cu debut brusc, nu ezita să contactezi imediat serviciile medicale de urgență.

În concluzie, anevrismul este o problemă de sănătate importantă care, identificată la timp și gestionată corect, poate fi menținută sub control și te poți bucura de o calitate a vieții cât mai bună posibil în acest context. În schimb, în cazul unei rupturi, poate deveni o urgență medicală. Astfel, este recomandat să aplici măsurile generale de stil de viață, precum și cele adaptate factorilor tăi de risc, pentru a evita o situație nedorită. Nu uita să apelezi la medic oricând simți că este necesar și să urmezi îndeaproape indicațiile acestuia.

Bibliografie:

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/aneurysm#:~:text=An%20aneurysm%20is%20a%20bulging,artery%20rather%20than%20a%20vein.
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22769-aneurysm
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aneurysms/symptoms-causes/syc-20354633