0319108 
Rahitismul este o boală metabolică ce afectează dezvoltarea oaselor la copii, cauzând o mineralizare insuficientă și oase moi, predispuse la deformări și fracturi. Cauzele principale sunt legate de carențele nutriționale esențiale pentru sănătatea oaselor.
În acest articol vei afla care sunt carențele implicate, simptomele care trebuie urmărite și metodele eficiente de corecție. Parcurge tot textul pentru a înțelege cum poți preveni și trata corect rahitismul.
Ce este rahitismul și cum apare
Rahitismul este o afecțiune metabolică ce apare în perioada de creștere a copilului, fiind caracterizată prin mineralizarea insuficientă a oaselor. Aceasta determină oase fragile, moi și predispuse la deformări și fracturi, cu impact semnificativ asupra dezvoltării fizice.
Deficitul de vitamina D este principala cauză, deoarece această vitamină ajută la absorbția calciului și fosforului la nivel intestinal. Fără un aport suficient, oasele nu se mineralizează corect, devenind slăbite și deformabile.
Apariția rahitismului este frecventă între 6 și 36 de luni, iar factorii de risc includ:
- expunerea redusă la soare (sursa naturală de vitamina D);
- alimentația săracă în vitamina D, calciu și fosfor;
- probleme de absorbție intestinală;
- afecțiuni genetice care afectează metabolismul vitaminei D;
- nașterea prematură sau alăptarea exclusivă fără suplimentare cu vitamina D.
Diagnosticarea timpurie este esențială pentru a preveni complicațiile și a susține dezvoltarea sănătoasă a copilului. Observarea semnelor precoce și consultul medical regulat pot face diferența.
👉 Descoperă rolul esențial al vitaminei D în corpul tău și cum să îți menții sănătatea optimă. Află mai multe în articolul Totul despre Vitamina D.
Simptome și semne ale rahitismului la copii
Rahitismul la copii se manifestă printr-o serie de simptome și semne specifice, rezultate din demineralizarea și slăbirea oaselor. Printre cele mai comune se numără:
- Deformări osoase, localizate în special la nivelul picioarelor, care pot deveni arcuite (genu varum) sau în forma de X (genu valgum);
- Întârzieri în procesul de creștere și dezvoltare;
- Durere și sensibilitate la nivelul oaselor;
- Slăbiciune musculară și oboseală;
- Deformări ale cutiei toracice, cu aspect de piept în formă de clopot, stern înfundat sau proeminent;
- Îngroșarea încheieturilor, în special la nivelul pumnilor și gleznelor.
Alte simptome asociate pot include:
- Transpirație excesivă, în special la nivelul capului;
- Iritabilitate și agitație;
- Predispoziție crescută la fracturi;
- Deformări ale coloanei vertebrale;
- Întârzierea dezvoltării abilităților motorii.
Este important ca părinții să fie atenți la aceste semne și să solicite consult medical în cazul în care observă astfel de manifestări la copil. Diagnosticarea și tratamentul timpuriu sunt esențiale pentru a preveni complicațiile pe termen lung.
👉 Verifică nivelul de 25-OH-Vitamina D pentru a-ți evalua starea de sănătate și a preveni deficiențele. Află când și cum se face testul!
Rahitismul la bebeluși – ce trebuie să știi
Rahitismul se manifestă prin simptome caracteristice, cauzate de demineralizarea și slăbirea oaselor. Cele mai frecvente semne includ:
- deformări ale picioarelor (genu varum sau genu valgum);
- întârzierea creșterii și dezvoltării;
- dureri osoase, slăbiciune musculară și oboseală;
- deformări toracice (piept în formă de clopot, stern infundat sau proeminent);
- îngroșarea articulațiilor la încheieturi;
La sugari și copiii mici pot apărea manifestări suplimentare, cum ar fi:
- închiderea întârziată a fontanelei;
- craniotabes (oase craniene moi);
- bose frontale proeminente;
- întârzierea erupției dentare sau dezvoltarea dentară deficitară;
Recunoașterea timpurie a acestor semne este esențială. Consultul medical prompt și inițierea tratamentului corect pot preveni complicațiile și pot susține o dezvoltare sănătoasă.
👉 Testează nivelul 1,25-(OH)2-Vitamina D3 pentru a monitoriza funcția renală și metabolismul calciului. Află importanța acestui test și când este recomandat!
Diagnosticarea rahitismului
Diagnosticarea rahitismului presupune o evaluare completă, care combină examinarea clinică, analizele de laborator și investigațiile imagistice. Medicul pediatru va urmări semne precum deformările osoase, întârzierea creșterii sau slăbiciunea musculară, în special în zonele expuse la efort sau presiune.
Un pas important este examinarea toracelui, unde pot apărea:
- deformări cu aspect de piept în formă de clopot;
- stern infundat sau proeminent;
- „mătănii costale” (îngroșări la nivelul jonctiunii coaste-cartilaj);
Confirmarea diagnosticului se face prin:
- determinarea nivelului vitaminei D, calciului, fosforului și fosfatazei alcaline;
- evaluarea hormonului paratiroidian (PTH);
- radiografii osoase pentru a observa demineralizarea, lărgirea metafizelor și deformările oaselor lungi. În cazuri speciale, se pot recomanda
- teste genetice sau evaluări suplimentare ale funcției renale și hepatice.
👉 Măsoară nivelul fosforului seric pentru a evalua sănătatea oaselor și metabolismul mineralelor. Află când este indicat testul și ce pot indica valorile obținute!
Tratamentul rahitismului la copii
Tratamentul rahitismului urmărește corectarea deficiențelor de vitamina D, calciu și fosfor, susținerea dezvoltării osoase normale și prevenirea complicațiilor. Abordarea este personalizată și implică mai multe măsuri terapeutice, stabilite de medicul pediatru.
Este esențială monitorizarea atentă a răspunsului la tratament. Astfel se poate realiza ajustarea dozelor și identificarea eventualelor cauze subiacente.
Suplimentarea cu vitamina D
Vitamina D este esențială pentru absorbția calciului și fosforului în oase. Medicul va prescrie o doză adaptată vârstei copilului și severității deficitului, folosind preparate orale sau injectabile.
Tratamentul se desfășoară pe o perioadă stabilită, cu monitorizarea valorilor serice. Suplimentarea este eficientă în formele carențiale de rahitism și poate duce la ameliorări rapide ale simptomelor.
Suplimentarea cu calciu și fosfor
În cazurile în care analizele arată niveluri scăzute ale acestor minerale, se recomandă administrarea de suplimente specifice. Acestea contribuie la remineralizarea oaselor și prevenirea deformărilor.
Dozele și durata terapiei sunt stabilite exclusiv de medic, în funcție de:
- vârsta copilului;
- răspunsul biologic la tratament.
Modificări ale dietei
O alimentație echilibrată susține eficiența tratamentului medicamentos. Se recomandă introducerea alimentelor bogate în vitamina D, calciu și fosfor:
- pește gras (somon, macrou, sardine);
- produse lactate fortificate cu vitamina D;
- gălbenuș de ou;
- legume cu frunze verzi (spanac, broccoli).
Aceste modificări trebuie adaptate vârstei și preferințelor alimentare ale copilului. Alegerea unei diete adecvate se realizează împreună cu medicul pediatru.
Expunerea moderată la soare
Soarele ajută la sinteza naturală a vitaminei D în piele. Se recomandă expunerea zilnică, de 10-15 minute, a mâinilor și feței, în afara orelor de radiație intensă.
Această practică este o completare importantă a suplimentării. Aceasta trebuie realizată cu protecție adecvată pentru a evita arsurile solare.
Tratamentul cauzelor subiacente
În unele cazuri, rahitismul nu este cauzat de o simplă carență, ci de afecțiuni precum:
- boli renale cronice;
- afecțiuni hepatice;
- sindroame de malabsorbție.
Pentru o recuperare completă, tratamentul va include gestionarea bolii de bază. În paralel se realizează corectarea dezechilibrelor minerale.
Monitorizarea și ajustarea tratamentului
Medicul va monitoriza periodic pacientul pe parcursul tratamentului. Astfel, acesta va putea evalua eficiența tratamentului și va putea ajusta dozele de suplimente, dacă este necesar.
Intervenții ortopedice
În formele severe de rahitism, unde apar deformări importante ale oaselor, poate fi necesară intervenția ortopedică. Se pot recomanda orteze pentru corectarea posturii sau, în cazuri rare, intervenții chirurgicale pentru realinierea oaselor afectate.
Rahitismul are, de regulă, o evoluție favorabilă dacă este diagnosticat precoce și tratat corect. Durata tratamentului variază de la câteva luni la câțiva ani, în funcție de severitate. Respectarea indicațiilor medicale și colaborarea strânsă cu echipa de specialiști sunt esențiale pentru recuperare completă.
Prevenirea rahitismului – sfaturi practice
Prevenirea rahitismului este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, iar un aport adecvat de vitamina D joacă un rol central. Recomandările includ:
- expunerea moderată la soare (10-15 minute/zi, evitând orele de vârf);
- consumul de alimente bogate în vitamina D (pește gras, gălbenuș de ou, ficat);
- administrarea suplimentelor cu vitamina D, mai ales la sugari și copii mici, conform indicațiilor medicului.
Un alt factor important este aportul suficient de calciu, necesar pentru mineralizarea oaselor. Pentru aceasta, se recomandă:
- consumul regulat de produse lactate (lapte, iaurt, brânză);
- includerea legumelor cu frunze verzi (spanac, broccoli);
- folosirea apelor minerale bogate în calciu, acolo unde este cazul.
Pe lângă alimentație, prevenția implică și o monitorizare atentă a dezvoltării copilului prin controale pediatrice regulate. Alte măsuri utile sunt:
o dietă echilibrată, bogată în proteine, fructe, legume și cereale integrale;
- activitate fizică zilnică;
- educarea părinților privind rolul vitaminei D și al calciului. Aceste măsuri simple pot face diferența în sănătatea pe termen lung a celor mici.
Complicații și sechele ale rahitismului
Rahitismul netratat poate genera complicații serioase, cu impact pe termen lung asupra sănătății copilului. Printre cele mai frecvente se numără deformările osoase permanente, care pot include:
- cutie toracică deformată (piept în formă de clopot, stern înfundat);
- picioare arcuite (genu varum) sau în X (genu valgum);
- modificări ale coloanei (scolioză, cifoză);
- anomalii ale craniului. Acestea afectează atât mobilitatea, cât și aspectul fizic al copilului.
Întârzierile în creștere și dezvoltare sunt alte consecințe frecvente. Copiii cu rahitism pot avea o statură mai mică decât media și pot manifesta întârziere în dobândirea abilităților motorii. De asemenea, pot apărea:
- tulburări dentare (întârzierea erupției dentare, defecte ale smalțului, risc crescut de carii);
- fragilitate osoasă accentuată, cu risc de fracturi chiar și în urma unor traumatisme minore.
În formele severe, pot apărea și complicații neurologice, cum ar fi convulsiile cauzate de hipocalcemie sau hipertensiunea intracraniană.
Deformările cutiei toracice pot duce la:
- dificultăți respiratorii cronice;
- predispoziție la infecții respiratorii recurente. Prevenirea și tratamentul precoce rămân esențiale pentru evitarea acestor complicații.
Impactul asupra calității vieții
Pe termen lung, sechelele rahitismului pot afecta semnificativ calitatea vieții copilului, generând:
- limitări de mobilitate;
- dureri osoase cronice;
- probleme de postură și imagine corporală. Aceste efecte pot influența negativ încrederea în sine și activitățile zilnice.
Diagnosticul precoce, tratamentul adecvat și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și a susține recuperarea. O alimentație echilibrată, suplimentarea corectă cu vitamina D și expunerea moderată la soare contribuie decisiv la o dezvoltare sănătoasă și la reducerea riscului de sechele permanente.
Rahitismul poate fi prevenit și tratat cu succes, mai ales dacă este depistat din timp. Printr-o alimentație echilibrată, suplimente corecte și îngrijire medicală adecvată, copilul poate crește sănătos și armonios.
Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/rickets/symptoms-causes/syc-20351943
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22459-rickets
https://www.webmd.com/children/what-to-know-rickets
https://www.healthline.com/health/rickets
