Hepatita B: transmitere, simptome, cauze, prevenție și diagnostic

Hepatita B este o boală infecțioasă cauzată de virusul hepatitic B (VHB), care afectează în principal ficatul. Aceasta reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, având potențialul de a provoca complicații grave, precum ciroza și cancerul hepatic. Articolul de față își propune să ofere informații detaliate despre cauzele, simptomele, modalitățile de diagnostic și opțiunile de tratament pentru hepatita B, precum și despre prevenirea acestei afecțiuni.

Ce este hepatita B?

Hepatita B este o infecție a ficatului cauzată de virusul hepatitic B (VHB). Această boală poate varia de la o formă ușoară, de scurtă durată, până la una cronică gravă, care persistă toată viața. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, hepatita B reprezintă o problemă majoră de sănătate la nivel global, ce poate provoca infecții cronice și crește riscul de ciroză și cancer hepatic, afecțiuni ce pot duce la deces.

Pe scurt, hepatita B este o inflamație a ficatului cauzată de infecția cu VHB. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția sa poate fi afectată. Consumul excesiv de alcool, toxinele, anumite medicamente sau alte afecțiuni pot provoca hepatită. Totuși, cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus – virusul hepatitei A, virusul hepatitei B sau virusul hepatitei C.

Hepatita B se deosebește de alte tipuri de hepatită prin modul de transmitere și prin riscul de a deveni cronică. Spre deosebire de hepatita A, care este o infecție pe termen scurt și nu se cronicizează, hepatita B poate evolua într-o infecție cronică, provocând probleme grave de sănătate pe termen lung, precum afectarea ficatului, ciroză, cancer hepatic sau chiar deces.

⏩ Depistarea timpurie a cancerului oferă șanse mai bune de supraviețuire. Citește despre markerii tumorali si rolul lor in diagnosticarea bolilor oncologice.

Care sunt cauzele și modul de transmitere în hepatita B?

Virusul hepatitei B (VHB) este cauza principală a hepatitei B, o boală contagioasă care se transmite de la o persoană la alta prin diverse modalități. Transmiterea VHB se face, în principal, prin contact direct cu sânge, spermă sau alte fluide corporale infectate.

Coform Mayo Clinic, modalitățile comune de transmitere a virusului hepatitei B includ:

• Transmiterea de la mamă la făt: În timpul nașterii, copilul poate lua VHB de la mama infectată.
• Contact sexual neprotejat: Contactul sexual cu o persoană infectată, prin intermediul lichidului seminal, vaginal sau menstrual, reprezintă o cale frecventă de transmitere a hepatitei B.
• Utilizarea de ace sau seringi contaminate: Refolosirea acelor și seringilor contaminate, care nu au fost sterilizate corespunzător, facilitează transmiterea VHB.
• Proceduri medicale sau stomatologice: Intervențiile stomatologice, medicale sau chirurgicale efectuate cu instrumente contaminate și nesterilizate pot duce la transmiterea virusului.
• Contact direct cu sânge infectat: Contactul direct cu o rană deschisă sau cu sângele unei persoane infectate poate facilita transmiterea VHB.

⏩ Cunoașterea modului de transmitere a bolilor este esențială pentru prevenție. Află mai multe despre bolile cu transmitere sexuala si simptomele lor.

Este important să știi că hepatita B nu se transmite prin tuse, strănut, îmbrățișări sau folosirea în comun a tacâmurilor. Deși VHB se poate găsi în salivă, cantitatea este prea mică pentru a provoca infecția în condiții normale de interacțiune socială.

Factori de risc

Riscul de a lua hepatita B depinde de mai mulți factori, printre care comportamentele și situația ta personală. Atunci când știi care sunt acești factori de risc, poți lua măsurile de protecție potrivite.

• Parteneri sexuali multipli: Contactul sexual neprotejat cu mai mulți parteneri crește riscul de expunere la VHB.
• Utilizarea drogurilor injectabile: Folosirea în comun a acelor și seringilor contaminate reprezintă un factor de risc major pentru transmiterea hepatitei B.
• Personal medical: Dacă lucrezi în domeniul medical, fiind expus la sânge și fluide corporale, ai un risc mai mare de a lua VHB.
• Contactul apropiat cu persoane infectate: Dacă locuiești cu cineva care are hepatita B cronică, ai un risc crescut de a te infecta, mai ales dacă nu ești vaccinat.
• Călătoriile în zone endemice: Călătorind în regiuni cu mulți bolnavi de hepatita B, cum ar fi Asia, Africa și Europa de Est, riști mai mult să te expui la virus.

⏩ Descoperă tot ce trebuie sa stii despre febra tifoida, mai ales dacă ai în plan o călătorie în destinații exotice.

Care sunt simptomele hepatitei B?

Simptomele hepatitei B pot fi foarte diferite de la o persoană la alta. Unele persoane infectate cu VHB pot să nu aibă niciun simptom, mai ales la începutul infecției. Când apar, simptomele pot fi ușoare sau severe. Trebuie să știi că simptomele pot apărea la un interval de timp variabil după ce ai fost expus la virus, de obicei între 1 și 4 luni.

NHS informează că, printre cele mai comune simptome ale hepatitei B, se numără:

• Oboseală: Te simți mereu lipsit de energie și obosit.
• Febră: Ai o temperatură mai mare decât normal, semn că organismul luptă cu infecția.
• Dureri abdominale: Te doare sau te simți inconfortabil în zona abdomenului, mai ales în partea dreaptă, unde este ficatul.
• Greață și vărsături: Te simți rău la stomac și uneori vomiți.
• Pierderea poftei de mâncare: Nu mai ai chef de mâncare și te saturi repede.
• Icter: Pielea și ochii tăi se îngălbenesc, din cauza unei substanțe numite bilirubină care se acumulează în sânge.
• Urină închisă la culoare: Urina ta are o culoare mai închisă decât de obicei.
• Scaun deschis la culoare: Scaunul tău este palid sau are o culoare argiloasă.
• Dureri articulare: Te dor articulațiile sau te simți inconfortabil la nivelul lor.

Trebuie să știi că aceste simptome nu înseamnă neapărat că ai hepatita B. Ele pot fi cauzate și de alte probleme de sănătate. Dacă crezi că ai fost expus la VHB sau ai aceste simptome, mergi la doctor pentru un diagnostic corect și un tratament potrivit.

Simptome acute

În faza acută a hepatitei B, simptomele pot fi ușoare sau severe, iar unele persoane nu au niciun simptom. Simptomele de la început pot include:

• Oboseală extremă: Te simți foarte obosit, chiar dacă te odihnești.
• Greață și vomă: Te simți rău la stomac și vomiți.
• Dureri abdominale: Te doare sau te simți inconfortabil în zona abdomenului, mai ales în partea dreaptă, unde este ficatul.
• Urină închisă la culoare: Urina ta are o culoare mai închisă decât de obicei, din cauza bilirubinei.
• Icter: Pielea și ochii tăi se îngălbenesc.
• De exemplu, dacă observi că ochii sau pielea ta devin galbene, ca o lămâie, ar putea fi icter, un semn des întâlnit în hepatita B.

⏩ Icterul este un simptom frecvent în mai multe patologii hepatice. Afla care sunt analizele utile pentru evaluarea functiei hepatice și care este semnificația lor.

Simptome cronice

De multe ori, hepatita B cronică rămâne asimptomatică timp de mulți ani. Această perioadă fără simptome poate dura chiar și zeci de ani, ceea ce face dificilă depistarea bolii la timp. Când apar, simptomele pot fi ușor de confundat cu alte boli. Pe măsură ce boala avansează și afectează ficatul, pot apărea următoarele simptome:

• Oboseală cronică: Te simți mereu obosit, chiar dacă te odihnești.
• Dureri abdominale: Te doare sau te simți inconfortabil în partea dreaptă sus a abdomenului, unde este ficatul.
• Pierderea poftei de mâncare: Nu mai ai chef de mâncare și te saturi repede.
• Greață: Te simți rău la stomac și uneori vomiți.
• Icter: Pielea și ochii tăi se îngălbenesc, din cauza bilirubinei din sânge.
• Urină închisă la culoare: Urina ta are o culoare mai închisă decât de obicei.
• Scaun deschis la culoare: Scaunul tău este palid sau are o culoare argiloasă.
• Ascită: Se adună lichid în abdomen, ceea ce îl face să se umfle.
• Edeme: Picioarele și gleznele se umflă din cauza acumulării de lichid.
• Vărsături cu sânge sau scaune negre: Semne că sângerezi în interior, ceea ce poate indica probleme grave, cum ar fi varicele esofagiene.
• Confuzie sau somnolență: Semne de encefalopatie hepatică, o complicație gravă a insuficienței hepatice.

Aceste simptome pot arăta că ficatul este grav afectat, de exemplu, că ai ciroză sau cancer hepatic. De aceea, dacă ai risc de hepatita B, ar trebui să faci analize regulate, chiar dacă nu ai simptome. Poți veni la analize cu trimitere de la medic, pentru monitorizarea unei afecțiuni sau la apariția unor simptome.

Cum se face diagnosticarea hepatitei B?

Diagnosticarea hepatitei B este foarte importantă pentru a putea trata boala la timp. Dacă afli din timp că ai infecția, poți începe tratamentul repede. Diagnosticarea timpurie ajută la prevenirea problemelor grave, cum ar fi ciroza și cancerul hepatic, și reduce riscul de a da virusul altora.

Pentru a diagnostica hepatita B, se folosesc următoarele metode:

• Analize de sânge: Acestea sunt esențiale pentru a vedea dacă ai virusul hepatitic B (VHB) în corp. Testele pot arăta dacă ai antigene virale (cum ar fi AgHBs) și anticorpi produși de corp pentru a lupta cu infecția (cum ar fi Ac anti-HBs).
• Teste pentru a afla ce tip de infecție ai: Aceste teste ajută la diferențierea între infecția acută și cea cronică. De exemplu, dacă ai anticorpi IgM anti-HBc, înseamnă că ai o infecție acută recentă.
• Teste pentru a vedea cât de bine funcționează ficatul: Acestea măsoară nivelul enzimelor hepatice (cum ar fi ALT și AST) pentru a vedea cât de afectat este ficatul.
• Teste de încărcătură virală (ADN VHB): Acestea arată cât VHB ai în sânge și sunt folosite pentru a vedea dacă tratamentul antiviral funcționează.
• Ecografia hepatică: Această investigație poate arăta dacă ficatul are modificări, cum ar fi ciroză sau tumori.
• Biopsia hepatică: Uneori, medicul poate recomanda o biopsie hepatică pentru a vedea cât de inflamat și fibrozat este ficatul.

Este important să te diagnostichezi din timp, deoarece poți începe tratamentul potrivit, reducând astfel riscul de complicații pe termen lung și având o viață mai bună. De asemenea, diagnosticarea ajută la identificarea persoanelor infectate care pot da virusul mai departe și la luarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecției. Poți veni la analize cu trimitere de la medic, dacă monitorizezi o afecțiune sau dacă ai simptome!

⏩ Descoperă tot ce este important să știi despre analiza de depistare a ADN viral hepatita B (cantitativ) și află de ce este esențială în monitorizarea bolii.

Analize de sânge pentru hepatita B

Analizele de sânge sunt esențiale pentru a diagnostica hepatita B, deoarece arată dacă ai virusul hepatitic B (VHB) și în ce stadiu este infecția. Aceste teste detectează antigenele virale, anticorpii produși de corp pentru a lupta cu infecția și ADN-ul viral.

• Antigenul de suprafață al hepatitei B (HBsAg): Dacă ai HBsAg, înseamnă că ai virusul hepatitic B în corp. Un rezultat pozitiv arată că ești infectat cu hepatita B, fie acută, fie cronică, și poți da virusul mai departe. Un rezultat negativ arată că nu ai virusul în momentul testării.
• Anticorpul de suprafață al hepatitei B (anti-HBs): Dacă ai anti-HBs, înseamnă că ești imun la VHB. Un rezultat pozitiv arată că te-ai vaccinat împotriva hepatitei B sau te-ai vindecat de o infecție mai veche și nu te mai poți infecta.
• Anticorpul anti-HBc total (anti-HBc): Acest anticorp apare când ești infectat cu VHB. Un rezultat pozitiv arată că ai fost infectat cu VHB la un moment dat, dar nu spune dacă infecția este acută, cronică sau dacă te-ai vindecat. Pentru a interpreta acest test, trebuie să te uiți și la rezultatele altor teste, cum ar fi anti-HBs și HBsAg.
• Anticorpii IgM anti-HBc (anti-HBc IgM): Acest test arată dacă ai o infecție acută cu hepatita B. Un rezultat pozitiv arată că ai o infecție recentă, din ultimele șase luni.
• Alte analize pot include determinarea antigenului „e” al hepatitei B (HBeAg), care arată că virusul se înmulțește activ și că poți da virusul mai departe cu ușurință, și a anticorpilor anti-HBe, care arată că infecția cronică este într-o fază mai puțin activă. De asemenea, testarea ADN-ului viral al hepatitei B arată cât virus ai în sânge și ajută la monitorizarea eficacității tratamentului antiviral.

⏩ Citește mai multe despre analiza care depisteaza anticorpii impotriva virusului hepatitei B și despre semnificația clinică a rezultatelor acesteia.

La Poliana, poți face rapid și bine analizele de care ai nevoie pentru a afla dacă ai hepatita B. Avem aparate moderne și oameni pricepuți. Dacă alegi Poliana pentru testarea hepatitei B, ai următoarele avantaje:

• Aflăm sigur dacă ai virusul și în ce stadiu este infecția;
• Primești rezultate rapide și de încredere, ca să poți trata boala corect;
• Medicii noștri te ajută să înțelegi rezultatele analizelor;
• Avem aparate de ultimă generație, care fac analize precise;
• După ce faci testul, te sfătuim ce să faci mai departe, ca să înțelegi rezultatele.

Cum poate fi prevenită hepatita B?

Cea mai bună metodă de a preveni hepatita B este vaccinarea. Vaccinul este sigur și funcționează bine, oferind protecție completă împotriva infecției cu virusul hepatitic B (VHB). Vaccinarea este recomandată tuturor bebelușilor, copiilor și adolescenților care nu au fost vaccinați, precum și adulților care au un risc mai mare de a lua VHB.

Pe lângă vaccinare, mai sunt și alte lucruri importante pe care le poți face pentru a preveni hepatita B:

• Evită contactul sexual neprotejat: Folosește prezervative pentru a reduce riscul de a lua VHB în timpul contactului sexual.
• Nu folosi droguri injectabile: Cel mai bine este să nu folosești droguri injectabile. Dacă nu poți evita asta, nu folosi niciodată ace, seringi sau alte echipamente pentru droguri la comun.
• Nu folosi obiecte personale la comun: Nu folosi la comun obiecte personale care pot intra în contact cu sângele, cum ar fi aparate de ras, periuțe de dinți, unghiere sau instrumente pentru manichiură și pedichiură.
• Asigură-te că instrumentele medicale și cosmetice sunt sterilizate: Când mergi la doctor, la dentist, la salonul de cosmetică sau să-ți faci un tatuaj, asigură-te că instrumentele folosite sunt sterilizate corect.
• Fă-ți teste regulate: Dacă ai un risc mai mare de a lua VHB, ar trebui să faci teste de screening regulate pentru a vedea dacă ai infecția și pentru a primi tratament dacă este nevoie.

Este foarte important să prevenim transmiterea de la mamă la făt. Femeile însărcinate ar trebui să facă testul pentru hepatita B, iar dacă sunt infectate, bebelușii trebuie să primească imunoglobulina hepatică B (HBIG) și vaccinul împotriva hepatitei B în primele 12 ore de la naștere. Astfel, scade mult riscul ca bebelușul să se infecteze.

Vaccinarea anti-hepatita B

Vaccinarea anti-hepatita B este cea mai importantă și eficientă metodă de a preveni infecția cu virusul hepatitic B (VHB). Vaccinul ajută sistemul imunitar să producă anticorpi care protejează corpul împotriva VHB.

Informații despre vaccin:

• Schema de vaccinare: De obicei, vaccinul se face în 2-3 doze, în funcție de tipul vaccinului și de recomandările medicului.
• Administrare: Vaccinul se face printr-o injecție în mușchi, de obicei în braț la adulți și în coapsă la bebeluși.
• Siguranță: Vaccinul anti-hepatita B este considerat sigur și eficient. Uneori, după vaccinare, te poate durea brațul sau se poate înroși locul unde ai făcut injecția.

Eficacitate:

• Protecție pe termen lung: Vaccinul te protejează de hepatita B pe termen lung, de multe ori toată viața.
• Răspuns imun: Peste 95% dintre persoanele vaccinate produc anticorpi care le protejează de virus.

Cui îi este recomandat:

• Nou-născuți: Vaccinarea este recomandată tuturor nou-născuților, de obicei în primele 24 de ore de la naștere, pentru a preveni transmiterea de la mamă la făt.
• Copii și adolescenți: Toți copiii și adolescenții care nu au fost vaccinați ar trebui să facă vaccinul anti-hepatita B.
• Personal medical: Persoanele care lucrează în domeniul sănătății și sunt expuse la sânge și fluide corporale.
• Persoane cu parteneri sexuali multipli: Persoanele care au contacte sexuale cu mai mulți parteneri sau cu un partener infectat cu VHB.
• Utilizatori de droguri injectabile: Persoanele care folosesc droguri injectabile și împart ace sau seringi.
• Persoane cu boli cronice de ficat: Persoanele care au alte probleme de ficat, cum ar fi hepatita C sau ciroza.
• Persoane care călătoresc în zone endemice: Persoanele care călătoresc în regiuni cu mulți bolnavi de hepatita B.
• Pacienți hemodializați: Persoanele care fac hemodializă din cauza problemelor cu rinichii.
• Contacții apropiați (familia) ai persoanelor bolnave;
• Lucrătorii din serviciile de poliție, pompieri, armata.

Măsuri de protecție

Este foarte important să te protejezi pentru a reduce riscul de a lua hepatita B. Trebuie să eviți contactul cu fluide corporale infectate și să ai un stil de viață sănătos.

• Folosește prezervativ: Când faci sex, folosește prezervativ de fiecare dată pentru a reduce riscul de a lua VHB.
• Nu folosi ace și seringi la comun: Nu folosi niciodată ace, seringi sau alte echipamente pentru injectarea drogurilor la comun. Așa se transmite cel mai ușor hepatita B.
• Nu folosi obiecte personale de igienă la comun: Nu folosi niciodată la comun lame de ras, periuțe de dinți sau seringi, deoarece pot avea urme de sânge infectat.

Este important să știi care sunt riscurile și cum se transmite hepatita B. Dacă faci aceste lucruri simple, te poți proteja pe tine și pe cei din jurul tău.

Care sunt opțiunile pentru tratamentul hepatitei B?

Tratamentul pentru hepatita B este diferit pentru fiecare persoană și are ca scop ținerea sub control a virusului, ținând cont de stadiul bolii și de riscul de ciroză. Dacă ai hepatita B acută, medicul poate decide că nu ai nevoie de un tratament special, deoarece, de multe ori, virusul dispare de la sine. Totuși, este important să ai o dietă strictă, care să ajute ficatul să funcționeze bine în timp ce luptă cu virusul.

Obiectivele tratamentului

Tratamentul pentru hepatita B are ca scop principal ținerea sub control a virusului, reducerea inflamației ficatului și prevenirea cirozei și a cancerului hepatic. De asemenea, este important ca tratamentul să amelioreze simptomele și să îmbunătățească calitatea vieții pacientului.

Tratamentul este diferit pentru fiecare persoană, ținând cont de stadiul bolii și de riscul de complicații.

• Monitorizarea regulată: Pentru unele persoane, mai ales cele cu o formă inactivă sau cu niveluri scăzute ale virusului, poate fi suficientă monitorizarea periodică a funcției hepatice și a încărcăturii virale, fără a fi nevoie de tratament medicamentos imediat.
• Tratamentul antiviral: În cazurile în care există risc crescut de progresie a bolii, se administrează medicamente antivirale, cum ar fi entecavir, tenofovir sau lamivudină. Aceste medicamente ajută la reducerea cantității de virus din organism și la încetinirea leziunilor hepatice.
• Interferonul: În anumite situații, se poate recomanda tratamentul cu interferon pegylat, care stimulează sistemul imunitar să lupte împotriva virusului. Acest tratament are o durată limitată și poate avea efecte secundare semnificative.
• Prevenirea complicațiilor: Este esențială monitorizarea pentru depistarea precoce a complicațiilor, cum ar fi ciroza sau cancerul hepatic. În acest sens, se recomandă controale periodice, ecografii hepatice și analize de sânge.
• Adoptarea unui stil de viață sănătos: Pacienții sunt sfătuiți să evite alcoolul, să aibă o alimentație echilibrată, să mențină o greutate corporală normală și să evite medicamentele toxice pentru ficat.
• Vaccinarea și protejarea contactelor: Pentru a preveni transmiterea virusului către alte persoane, membrii familiei și partenerii sexuali ar trebui să fie vaccinați împotriva hepatitei B.

Este important ca tratamentul să fie stabilit și monitorizat de un medic specialist gastroenterolog sau hepatolog, care va adapta schema terapeutică în funcție de evoluția bolii și de răspunsul pacientului la tratament.

Opțiuni terapeutice

Pentru a trata hepatita B, se folosesc substanțe active antivirale orale, cum ar fi analogii nucleozidici sau nucleotidici, care opresc înmulțirea virusului și reduc inflamația ficatului. O altă opțiune de tratament este interferonul pegilat, administrat prin injecție, care stimulează sistemul imunitar să lupte împotriva virusului. În cazurile severe, când funcția hepatică este grav afectată, poate fi necesar un transplant de ficat.

Care sunt complicațiile hepatitei B?

Hepatita B, mai ales forma cronică, poate duce la probleme grave, cum ar fi ciroza hepatică, insuficiența hepatică și cancerul la ficat.

Ciroza hepatică

Ciroza hepatică este o complicație majoră a hepatitei B cronice. Înseamnă că ficatul este grav afectat și nu mai funcționează bine. Aceasta poate duce la insuficiență hepatică și alte probleme grave de sănătate.

Ce este ciroza hepatică?

Ciroza reprezintă stadiul avansat al afectării ficatului, caracterizat prin înlocuirea țesutului hepatic sănătos cu țesut cicatricial (fibroză). Acest proces afectează structura și funcțiile normale ale ficatului.

Cauza în hepatita B:

Infecția cronică cu virusul hepatitic B duce la inflamație persistentă, ceea ce determină în timp apariția cicatricilor la nivelul ficatului. Cauza directă a cirozei nu este virusul în sine, ci răspunsul sistemului imunitar la infecție.

Pentru a elimina virusul, sistemul imunitar atacă în mod constant celulele hepatice infectate, generând o inflamație cronică. Acest ciclu neîntrerupt de distrugere celulară și tentativă de reparare duce la o producție excesivă de țesut cicatricial (fibroză) care, acumulându-se de-a lungul anilor, înlocuiește țesutul funcțional al ficatului.

Consecințe ale cirozei:

• Ficatul nu mai poate procesa eficient toxinele, medicamentele și produsele metabolice.
• Scăderea producției de proteine esențiale (de exemplu, factori de coagulare).
• Creșterea presiunii în vena portă (hipertensiune portală), ceea ce poate duce la apariția varicelor esofagiene și hemoragii digestive.
• Acumularea de lichid în abdomen (ascită).
• Risc crescut de infecții și de apariție a cancerului hepatic (carcinom hepatocelular).

Simptome posibile:

• Oboseală, slăbiciune.
• Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter).
• Umflarea picioarelor și abdomenului.
• Sângerări ușoare, vânătăi.
• Confuzie sau dificultăți de concentrare (encefalopatie hepatică).

Tratament și management:

Nu există tratament care să vindece ciroza, dar se pot lua măsuri pentru a încetini progresia bolii și a gestiona complicațiile, cum ar fi: tratamentul hepatitei B, monitorizarea regulată și evitarea factorilor de risc suplimentari (alcool, anumite medicamente). În cazurile severe, transplantul hepatic poate fi singura soluție.

Carcinomul hepatocelular (cancer la ficat)

Cancerul la ficat, cunoscut și sub denumirea de carcinom hepatocelular, este una dintre cele mai severe complicații ale hepatitei B cronice. Virusul hepatitic B (VHB) poate determina modificări la nivelul celulelor hepatice, crescând riscul ca acestea să devină canceroase. Persoanele care trăiesc cu VHB de mulți ani au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer la ficat, chiar dacă nu au ajuns la stadiul de ciroză.

• Mecanismul: Infecția cronică cu VHB provoacă inflamație constantă și leziuni la nivelul ficatului, ceea ce poate duce, în timp, la apariția unor mutații în ADN-ul celulelor hepatice. Aceste mutații pot favoriza dezvoltarea celulelor canceroase.
• Factori de risc suplimentari: Riscul este mai mare la persoanele cu încărcătură virală mare, la cele care consumă alcool sau la cele care au și alte boli hepatice (cum ar fi coinfecția cu virusul hepatitic C sau HIV).
• Importanța monitorizării: Mergând la controale regulate (analize de sânge, ecografii sau alte investigații imagistice), cancerul la ficat poate fi depistat în stadii incipiente, când există șanse mai mari de tratament eficient.
• Rolul tratamentului: Administrarea de medicamente antivirale pentru VHB poate reduce semnificativ riscul de apariție a cancerului la ficat, deoarece scade inflamația și multiplicarea virusului în ficat.

Prin urmare, dacă ai hepatită B cronică, este esențial să urmezi recomandările medicului, să iei tratamentul prescris și să mergi la controale periodice pentru a reduce riscul acestor complicații grave.

Hepatita B reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având potențialul de a cauza complicații grave dacă nu este prevenită sau tratată la timp. Vaccinarea, informarea corectă și adoptarea unor măsuri de protecție sunt esențiale pentru limitarea răspândirii virusului. Consultarea periodică a medicului și efectuarea analizelor de rutină pot contribui semnificativ la depistarea precoce și la gestionarea eficientă a acestei afecțiuni.

Disclaimer: Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Sursa foto: Shutterstock

Surse:
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hepatitis-b#:~:text=Hepatitis%20B%20is%20an%20infection,from%20cirrhosis%20and%20liver%20cancer
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hepatitis-b/symptoms-causes/syc-20366802
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4246-hepatitis-b
https://www.cdc.gov/hepatitis-b/index.html
https://www.cda.gov.sg/public/diseases/hepatitis-b
https://www.nhs.uk/conditions/hepatitis-b/