Dictionar de analize

Mycoplasma hominis si Ureaplasma spp. sunt bacterii care fac parte in mod fiziologic din flora de la nivelul tractului urogenital si de la nivelul sistemului respirator superior. Cele doua microorganisme fac parte din familia Mycoplasmataceae si sunt unele dintre cele mai mici bacterii.

In anumite situatii, aceste bacterii comensale se multiplica excesiv si determina aparitia anumitor patologii. De aceea, sunt considerate microorganisme patogene oportuniste. Infectiile cauzate de acestea sunt considerate boli venerice si necesita tratament specific. Insa, prin multiplicarea excesiva, cele doua specii pot cauza si alte patologii, precum:

• boala inflamatorie pelvina;
• uretrita non-gonococica;
• prostatita;
• cervicita;
• pielonefrita;
• avort septic;

Analiza este recomandata de catre medic cu scopul de a determina agentul patogen care determina simptomele infectiei urogenitale. De asemenea, poate fi utilizata si in cadrul diagnosticului diferential, pentru a determina cu acuratete afectiunea pacientului.

Aceasta investigatie consta in recoltarea unei probe de la nivelul tractului urogenital, ce va fi ulterior prelucrata. In laboratorul de analize medicale, se utilizeaza un mediu de cultura special, care permite cresterea si multiplicarea bacteriana. Dupa aproximativ 24 ore, agentul patogen responsabil de aparitia simptomelor poate fi identificat.

Urmatoarea etapa consta in realizarea unei antibiograme, ce permite identificarea antibioticelor la care bacteria prezinta sensibilitate si care pot fi utilizate in schema de tratament.

Aceasta analiza este indicata de catre medic in urmatoarele situatii:

• determinarea microorganismelor la un fat nascut pe cale naturala, cand mama este purtatoare;
• screening pentru identificarea bolilor cu transmitere sexuala;
• suspectarea unor infectii cu transmitere sexuala.

Medicul ginecolog poate indica efectuarea acestei investigatii si cand sunt prezente simptome specifice unei infectii genitale:

• secretii vaginale abundente;
• miros neplacut al secretiei vaginale;
• secretie purulenta la nivelul glandului penian;
• dispareunie (disconfort in timpul actului sexual);
• polachiurie (mictiuni frecvente);
• disurie (disconfort la urinare);
• eritem (inrosire);
• tumefactie (umflare);
• prurit (mancarime).

Efectuarea acestei analize se poate realiza cu mai multe tipuri de probe. In functie de zona afectata, medicul poate recomanda prelevarea de:

• urina;
• secretie vaginala;
• secretie uretrala;
• secretie prostatica;
• sange,

Urina

Inainte de recoltarea probei de urina este necesara igienizarea zonei intime. Proba este colectata intr-un recipient special sterial. Este indicat ca prelevarea sa se faca din jetul de urina de la mijlocul procesului mictional.

Obtinerea unui rezultat concludent este puternic influentata de momentul zilei in care este prelevata proba de urina. Astfel, este recomandat a recolta proba din prima urina de dimineata. Daca acest lucru nu este posibil, este util a face o pauza mictionala de cel putin 4 ore, inainte de colectarea probei.

Secretii

In cazul prelevarii diferitelor tipuri de secretii (vaginala, uretrala) este important ca inainte cu 48 ore sa nu se realizeze urmatoarele:

• dus vaginal;
• aplicarea cremelor, ovulelor vaginale, lubrifiantilor;
• contactul sexual

Proba de sange

Pacientul nu necesita o pregatire speciala inainte de recoltarea probei de sange. Aceasta poate fi recoltata in orice moment al zilei. Procedura presupune prelevarea probei de sange prin punctie venoasa, de la nivelul plicii cotului. Pacientul poate resimti un usor disconfort in timpul realizarii punctiei, dar acesta se mentine doar pentru cateva secunde.

Sputa

Prelevarea sputei se realizeaza din prima expectoratie de dimineata. Este util a clati cavitatea bucala cu ser fiziologic steril sau apa fiarte si racita, inainte de recoltarea probei. In acest mod, sunt eliminate o mare parte din bacteriile comensale.

Rezultatele sunt eliberate de catre laboratorul de analize medicale in aproximativ 6 zile lucratoare. In cazul identificarii celor doua bacterii, rezultatul este pozitiv si este insotit de antibiograma. Daca se obtine un rezultat care depaseste 10¹⁴ UFC (unitati formatoare de colonii) este necesara administrarea antibioticelor potrivite. Daca sunt identificate mai putin de 10¹⁴ UFC, administrarea antibioticului se face doar la recomandarea medicului, in functie de starea clinica a pacientului.

Daca nu sunt identificate bacterii patogene, rezultatul este considerat negativ. De cele mai multe ori, acesta semnifica lipsa infectiei. Insa, in cazul in care anterior au fost administrate antibiotice sau proba nu a fost prelevata corespunzator, rezultatul obtinut poate fi fals negativ. In aceasta situatie, medicul poate indica repetarea analizei sau efectuarea altor investigatii.

Valorile de referinta variaza in functie de laboratorul de analize si tipul de aparatura folosita. Insa, pentru o corecta interpretare a rezultatelor, acestea se coreleaza intotdeauna cu valorile de referinta furnizate de laborator. Va rugam verificati valorile de referinta ale laboratorului.

Simptomele din sfera genito-urinara indica prezenta unei afectiuni, care lasata netratata, poate genera complicatii severe. De aceea, este important a consulta medicul inca de la primele manifestari care creeaza disconfort. In cadrul consultatiei, pacientul poate adresa medicului intrebari precum:

• Ce semnificatie au rezultatele obtinute?
• Ce implica statusul de purtator?
• Cand este indicat tratamentul si cum se administreaza?
• Care sunt metodele de prevenire ale infectiei?
• Ce modificari ale stilului de viata sunt necesare pentru a mentine sanatatea tractului uro-genital?