Deficit de magneziu: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Magneziul este un mineral esențial, implicat în sute de reacții biochimice din corp. De la funcționarea nervilor și a mușchilor până la reglarea glicemiei și a tensiunii arteriale, magneziul joacă un rol esențial în menținerea sănătății. Un deficit de magneziu poate avea numeroase consecințe neplăcute; de aceea, este important să cunoaștem cauzele, simptomele și modalitățile de diagnostic și tratament ale acestei afecțiuni.

Ce este magneziul și de ce este un mineral vital pentru organism?

Magneziul este un mineral esențial, al patrulea cel mai abundent din corpul uman. Are un rol important în peste 300 de reacții enzimatice și este vital pentru funcționarea normală a corpului. Similar altor minerale, magneziul are un rol extrem de important în menținerea sănătății.

Rolul magneziului în corpul uman include:

• Sinteza ADN și ARN
  Procesul de sinteză a acizilor nucleici (ADN și ARN) este esențial pentru transmiterea informației genetice, replicarea celulelor și producerea proteinelor. Vitaminele și mineralele, precum acidul folic, vitamina B12, magneziul și zincul, joacă roluri cheie în aceste procese.
• Funcționarea sistemului nervos
  Sistemul nervos depinde de neurotransmițători și de funcționarea optimă a celulelor nervoase. Vitaminele din complexul B, magneziul, calciul și potasiul contribuie la transmiterea impulsurilor nervoase și la menținerea echilibrului neurochimic.
• Contracția musculară
  Contracția mușchilor implică eliberarea de calciu și utilizarea de ATP, pentru a permite fibrelor musculare să se scurteze. Mineralele precum calciul, magneziul și potasiul sunt esențiale pentru această funcție, iar deficiențele pot duce la crampe sau la slăbiciune musculară.
• Metabolismul energetic
  Transformarea nutrienților în energie necesită enzime și cofactori, precum vitaminele din complexul B (B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12), fierul și magneziul. Aceștia participă la procesele de glicoliză, ciclul Krebs și lanțul respirator mitocondrial.
• Reglarea glicemiei
  Menținerea unui nivel optim al glicemiei este vitală pentru sănătate. Insulina și glucagonul, hormoni produși de pancreas, controlează acest proces, iar cromul, magneziul și fibrele alimentare susțin sensibilitatea la insulină și metabolismul glucidelor.
• Sinteza proteinelor
  Organismul sintetizează proteine folosind aminoacizi și informația genetică din ADN. Acest proces necesită enzime, ribozomi și cofactori precum vitamina B6, zincul și magneziul, pentru a asigura formarea corectă a proteinelor structurale și funcționale.
• Susținerea sistemului cardiovascular
  Sănătatea inimii și a vaselor de sânge depinde de echilibrul mineralelor (potasiu, magneziu, calciu), de controlul tensiunii arteriale, de prevenirea oxidării colesterolului și de reducerea inflamației. Antioxidanții, acizii grași omega-3 și vitaminele B sunt importanți în acest sens.
• Stimularea sistemului imunitar
  Sistemul imunitar are nevoie de vitamine (A, C, D, E), zinc, seleniu și proteine, pentru a produce anticorpi, a activa celulele imune și a combate infecțiile. O alimentație echilibrată susține eficiența apărării organismului împotriva agenților patogeni.

Descoperă care este rolul altor minerale în organism și care sunt consecintele carentei de minerale asupra sănătății.

Principalele beneficii ale magneziului, conform Mayo Clinic, sunt:

• Menținerea sănătății oaselor și a dinților
  Magneziul contribuie la fixarea calciului în oase și dinți, prevenind osteoporoza și fragilitatea dentară. Ajută la menținerea densității osoase și la dezvoltarea corectă a structurii dentare.
• Reglarea ritmului cardiac
  Magneziul joacă un rol esențial în transmiterea impulsurilor nervoase către inimă. Ajută la menținerea unui ritm cardiac regulat și la prevenirea aritmiilor.
• Reducerea oboselii
  Magneziul participă la procesele de producere a energiei în organism. Deficitul de magneziu poate duce la oboseală cronică și la scăderea capacității de efort.
• Îmbunătățirea calității somnului
  Magneziul ajută la relaxarea sistemului nervos și muscular, favorizând un somn odihnitor și reducând episoadele de insomnie.
• Susținerea funcției musculare normale
  Magneziul este esențial pentru contracția și relaxarea mușchilor. Previne crampele musculare și susține recuperarea după efort fizic.
• Echilibrarea nivelului de stres și anxietate
  Magneziul contribuie la reglarea neurotransmițătorilor implicați în starea de bine, reducând stresul și anxietatea.
• Prevenirea migrenelor
  Studiile arată că magneziul poate reduce frecvența și intensitatea migrenelor, prin relaxarea vaselor de sânge și reducerea inflamației.
• Optimizarea metabolismului energetic
  Magneziul este implicat în peste 300 de reacții enzimatice, inclusiv în cele care transformă alimentele în energie, susținând vitalitatea organismului.

Menținerea unui nivel optim de magneziu este esențială pentru sănătate. Poți obține un aport adecvat printr-o dietă echilibrată sau, la recomandarea unui specialist, prin suplimente.

Testează-ți nivelul de magneziu seric și află dacă este necesară administrarea unor suplimente de magneziu pentru susținerea sănătății organismului.

Ce înseamnă să ai deficit de magneziu (hipomagneziemie) și cât de des apare?

Deficitul de magneziu, cunoscut și sub denumirea de hipomagneziemie, se referă la o concentrație scăzută a magneziului în sânge. Acest deficit poate perturba numeroase funcții ale organismului, având în vedere rolul esențial al magneziului în procesele enzimatice.

Hipomagneziemia este destul de frecventă, afectând până la 15% din populație. La persoanele spitalizate, procentul poate ajunge la 60-65%.

Este important să identifici și să tratezi cauza deficitului, în paralel cu suplimentarea cu magneziu, pentru a evita complicațiile.

Pentru o evaluare precisă a nivelului de magneziu din organism, fă testul de determinare a magneziului intracelular si extracelular.

Cauze și factori de risc pentru deficitul de magneziu

Deficitul de magneziu poate avea mai multe cauze și factori de risc. Printre cele mai comune sunt:

• Alimentația săracă în magneziu – consumul insuficient de alimente bogate în magneziu, precum legumele cu frunze verzi (spanac, kale), nucile, semințele (semințe de dovleac, floarea-soarelui) și cerealele integrale, poate duce la un aport scăzut de magneziu în organism. Aceste alimente reprezintă surse importante de magneziu, iar lipsa lor din dietă crește riscul de deficit.
• Afectiuni digestive – bolile precum boala Crohn sau boala celiacă pot afecta absorbția magneziului la nivelul intestinului subțire. Inflamația sau deteriorarea mucoasei intestinale reduce capacitatea organismului de a extrage magneziul din alimente, favorizând apariția deficitului.
• Diabetul zaharat – persoanele cu diabet zaharat, în special cele cu glicemie necontrolată, pot elimina mai mult magneziu prin urină (poliurie), ceea ce duce la scăderea concentrației de magneziu în organism.
• Consumul excesiv de alcool – alcoolul interferează atât cu absorbția intestinală a magneziului, cât și cu utilizarea acestuia la nivel celular. În plus, alcoolul crește eliminarea magneziului prin urină, crescând riscul de deficit.
• Vârstă înaintată – odată cu înaintarea în vârstă, absorbția magneziului la nivel intestinal scade, iar riscul de boli cronice care pot afecta nivelul de magneziu crește. De asemenea, vârstnicii pot avea un aport alimentar mai redus.
• Stresul cronic – stresul prelungit determină eliberarea unor hormoni (cum ar fi cortizolul) care pot crește consumul de magneziu al organismului, epuizând rezervele acestuia.
• Activitatea fizică intensă – efortul fizic intens determină pierderea de magneziu prin transpirație. Sportivii sau persoanele care practică exerciții fizice solicitante au nevoie de un aport mai mare de magneziu, pentru a compensa pierderile.

Un factor de risc important este lipsa de magneziu în menopauză. Modificările hormonale pot duce la scăderea nivelului de magneziu, accentuând simptome precum oboseala, anxietatea sau crampele musculare.

Află mai multe despre menopauza si consecintele sale.

Alte cauze ale deficitului de magneziu includ:

• Utilizarea anumitor medicamente (diuretice, antibiotice)
• Afecțiunile endocrine (hipertiroidism, hiperparatiroidism)
• Malnutriția
• Diareea cronică
• Intervențiile chirurgicale la nivelul tractului digestiv

Pentru a corecta carența de magneziu și a preveni complicațiile, este important să identifici și să tratezi cauza, să ai o alimentație echilibrată și, dacă este necesar, să iei suplimente.

Ce simptome și semne pot indica o lipsă de magneziu?

Deficitul de magneziu poate provoca diverse simptome, de la unele ușoare până la manifestări severe. Iată o listă detaliată a principalelor simptome:

• Crampe și spasme musculare, mai ales la picioare și tălpi
  Acestea apar frecvent în special noaptea sau după efort fizic, fiind semne ale deficitului de magneziu, potasiu sau calciu. Mușchii devin tensionați și pot apărea dureri bruște, uneori chiar și în repaus.
• Oboseală și slăbiciune
  Lipsa anumitor minerale esențiale poate duce la scăderea energiei, la senzația de epuizare și la dificultate în a efectua activitățile zilnice, din cauza afectării funcției musculare și a metabolismului energetic.
• Iritabilitate și nervozitate
  Dezechilibrele minerale pot influența sistemul nervos, provocând schimbări de dispoziție, iritabilitate, sensibilitate crescută la stres și reacții emoționale exagerate.
• Insomnie sau somn agitat
  Deficitul de magneziu sau calciu poate afecta calitatea somnului, ducând la dificultăți de adormire, treziri frecvente pe parcursul nopții sau somn neodihnitor.
• Palpitații și bătăi neregulate ale inimii
  Inima are nevoie de minerale pentru a funcționa corect. Lipsa acestora poate cauza senzația de bătăi rapide sau neregulate ale inimii, uneori, însoțite de anxietate sau disconfort toracic.
• Anxietate și stări depresive
  Deficitul de minerale influențează neurotransmițătorii din creier, ceea ce poate duce la anxietate, neliniște, tristețe persistentă sau chiar episoade depresive.
• Dureri de cap și migrene
  Dezechilibrele de minerale, în special magneziu, pot declanșa dureri de cap recurente sau migrene, uneori însoțite de greață și sensibilitate la lumină sau sunet.
• Greață și pierderea poftei de mâncare
  Deficiența anumitor minerale poate afecta sistemul digestiv, provocând greață, senzație de disconfort abdominal și lipsa apetitului.
• Constipație
  Un aport insuficient de magneziu sau potasiu poate încetini tranzitul intestinal, ceea ce duce la constipație, balonare și disconfort abdominal.

În cazurile mai grave, pot apărea următoarele semne:

• Amorțeală și furnicături la extremități: aceste senzații apar frecvent la nivelul degetelor mâinilor și picioarelor și pot fi cauzate de afectarea nervilor periferici, ca urmare a deficitului unor minerale esențiale, cum ar fi calciul sau magneziul.
• Contracții musculare involuntare și tremurături: mușchii pot prezenta spasme, crampe sau mișcări necontrolate, care apar spontan. Acestea sunt semne ale dezechilibrului electrolitic, în special al deficitului de calciu, magneziu sau potasiu.
• Modificări ale ritmului cardiac: pot apărea palpitații, bătăi neregulate ale inimii (aritmii) sau senzația că inima „sare” peste o bătaie. Aceste modificări pot fi periculoase, dacă nu sunt corectate la timp.
• Hipertensiune arterială: tensiunea arterială crescută poate fi o consecință a dezechilibrului mineral, afectând sănătatea vaselor de sânge și crescând riscul de boli cardiovasculare.
• Convulsii (rar): în cazuri severe, lipsa unor minerale esențiale poate duce la convulsii manifestate prin pierderea controlului asupra mușchilor și, uneori, pierderea conștienței. Acest simptom necesită intervenție medicală de urgență.
• Confuzie și dezorientare: deficitul de minerale poate afecta funcționarea normală a creierului, ducând la dificultăți de concentrare, confuzie, dezorientare sau chiar schimbări de comportament.
• Sistem imunitar slăbit: un aport insuficient de minerale poate compromite răspunsul imun al organismului, crescând susceptibilitatea la infecții și încetinind procesul de vindecare.
• Osteoporoză și fragilizarea oaselor: deficitul prelungit de calciu și alte minerale esențiale pentru sănătatea oaselor poate duce la scăderea densității osoase, la fragilizarea oaselor și la un risc crescut de fracturi.

Simptomele pot fi ușor de confundat cu alte afecțiuni. Dacă suspectezi o lipsă de magneziu, consultă un medic, pentru o evaluare completă și un diagnostic corect.

Află mai multe despre cauzele osteoporozei și care este rolul magneziului în reglarea proceselor de sinteză osoasă.

Cum se diagnostichează corect deficitul de magneziu?

Diagnosticarea corectă a deficitului de magneziu este esențială pentru a exclude alte afecțiuni cu simptome similare și pentru a institui un tratament adecvat. Medicul va utiliza o combinație de metode pentru a evalua nivelul de magneziu:
Analiza magneziului seric – măsoară nivelul de magneziu din sânge. Doar 1% din magneziul total din corp se află în sânge, deci rezultatele pot să nu reflecte întotdeauna rezervele totale. Poți face această analiză cu trimitere de la medic, pentru monitorizarea unei afecțiuni sau la apariția unor simptome.

• Analiza magneziului în urină – măsoară cantitatea de magneziu eliminată prin urină, în 24 de ore.
• Testul de încărcare cu magneziu – presupune administrarea unei doze de magneziu și măsurarea cantității reținute de corp. Este considerat mai precis decât analizele de sânge standard.
• Evaluarea simptomelor clinice – medicul va lua în considerare simptome precum crampele musculare, oboseala, anxietatea și aritmiile cardiace.
• Pentru un diagnostic corect, medicul va analiza rezultatele analizelor împreună cu simptomele și istoricul medical. Uneori, pot fi necesare teste suplimentare, pentru a exclude alte afecțiuni.
• Analizele de magneziu seric trebuie făcute dimineața, pe nemâncate, sau la cel puțin 4 ore după ultima masă, pentru rezultate precise. Se recomandă și evaluarea nivelurilor de calciu, potasiu și fosfor, deoarece deficitul de magneziu poate fi asociat cu dezechilibre ale acestor electroliți.

Descoperă Pachetul de analize minerale, special conceput pentru evaluarea electroliților din organism.

Cum se poate trata și corecta deficitul de magneziu?

Tratamentul deficitului de magneziu vizează corectarea nivelurilor scăzute ale acestui mineral și ameliorarea simptomelor asociate. Abordarea terapeutică depinde de cauza și de severitatea deficitului. Iată câteva metode eficiente:

Abordare în funcție de cauză și severitate

Ajustarea dietei – consumă mai multe alimente bogate în magneziu

• Include în alimentație legume cu frunze verzi (spanac, kale), nuci, semințe (dovleac, floarea-soarelui), cereale integrale, avocado, banane și ciocolată neagră.
• Gătește alimentele prin metode care păstrează magneziul, cum ar fi aburirea sau coacerea.
• Evită alimentele procesate, care pot conține mai puțin magneziu.

Suplimente orale de magneziu – tablete, capsule sau pulbere

• Consultă medicul pentru a alege tipul potrivit de supliment (oxid, citrat, lactat de magneziu etc.).
• Respectă doza recomandată, pentru a evita efectele adverse (diaree, crampe abdominale).
• Suplimentele pot fi utile mai ales dacă dieta nu asigură cantitatea necesară de magneziu.

Injecții intramusculare sau intravenoase – în cazuri severe sau de malabsorbție

• Sunt administrate doar sub supraveghere medicală, în spital sau cabinet medical.
• Se recomandă în cazuri de deficit sever, simptome acute sau când absorbția intestinală este compromisă.
• Monitorizarea atentă a nivelului de magneziu este esențială pentru a preveni supradozajul.

Tratarea afecțiunilor subiacente – diabet sau boli gastrointestinale

• Controlul glicemiei la persoanele cu diabet poate ajuta la menținerea unui nivel normal de magneziu.
• Afecțiunile digestive (boala celiacă, boala Crohn, diaree cronică) trebuie tratate, pentru a îmbunătăți absorbția magneziului.
• Colaborarea cu medicul specialist este esențială pentru gestionarea corectă a acestor afecțiuni.

Reducerea consumului de alcool – alcoolul poate afecta absorbția magneziului

• Alcoolul crește eliminarea magneziului prin urină și reduce absorbția intestinală.
• Reducerea sau eliminarea consumului de alcool poate contribui la refacerea nivelului de magneziu.
• Sprijinul psihologic sau consilierea ar putea fi de folos persoanelor cu dependență de alcool.

Gestionarea stresului – tehnici de relaxare și exerciții fizice moderate

• Stresul cronic poate duce la scăderea nivelului de magneziu în organism.
• Practică tehnici de relaxare precum meditația, yoga sau respirația profundă.
• Exercițiile fizice regulate, de intensitate moderată, ajută la reducerea stresului și la menținerea sănătății generale.

Ce alimente sunt surse excelente de magneziu pentru a preveni deficitul?

Conform Cleveland Clinic, principalele surse alimentare de magneziu sunt reprezentate de:

• Legume cu frunze verzi – spanac, kale, broccoli
• Nuci și semințe – migdale, semințe de dovleac, semințe de floarea-soarelui
• Leguminoase – fasole, linte, năut
• Cereale integrale – ovăz, quinoa, orez brun
• Pește – somon, macrou, ton
• Fructe – avocado, banane, smochine
• Ciocolată neagră – cu conținut ridicat de cacao
• Iaurt și lapte – de preferat, variante integrale

Absorbția magneziului poate fi îmbunătățită prin asocierea cu vitamina D și cu un consum adecvat de apă. Magneziul citrat este adesea recomandat ca supliment pentru o absorbție mai bună.

Când ai lipsă de magneziu, acordă atenție alimentației. Iată ce poți face:

• Consumă zilnic o porție de legume cu frunze verzi
• Adaugă un pumn de nuci sau semințe la micul dejun sau ca gustare
• Înlocuiește orezul alb cu orez brun sau quinoa
• Mănâncă pește de 2-3 ori pe săptămână
• Optează pentru o bucată mică de ciocolată neagră, la desert

Pentru o absorbție optimă a magneziului, este recomandat să:

• Consumi alimente bogate în vitamina D, care ajută la absorbția magneziului
• Reduci consumul de alcool și cofeină, care pot afecta absorbția magneziului
• Eviți consumul excesiv de alimente procesate și zahăr rafinat

Gătitul poate afecta conținutul de magneziu al alimentelor. Pentru a păstra cât mai mult din acest mineral, gătește la abur sau consumă alimentele crude, când este posibil.

Doza zilnică recomandată de magneziu și suplimentare

Stabilirea dozei zilnice adecvate de magneziu este importantă pentru menținerea sănătății și prevenirea deficiențelor. Necesarul zilnic variază în funcție de vârstă, sex și anumite condiții fiziologice. Iată dozele recomandate pentru adulți, de către OMS:

• Bărbați: 400-420 mg pe zi
• Femei: 310-320 mg pe zi
• Femei însărcinate: 350-360 mg pe zi
• Femei care alăptează: 310-320 mg pe zi

Nu depăși 350 mg de magneziu pe zi din suplimente, pentru a evita efectele secundare.

Dacă dieta nu este suficientă, poți lua suplimente de magneziu. Acestea sunt disponibile sub diverse forme:

• Oxid de magneziu (amelioreaza constipatia)
• Citrat de magneziu
• Clorură de magneziu
• Magneziu chelat
• Magneziu sulfat sau sare Epsom (utilizata extern, in special, calmare crampe musculare)
• Magneziu aspartat sau taurat (pentru sportivi, boli cardiovasculare)
• Magneziu malat (energie, acilul malic contribuie la formarea ATP)
• Magneziu bisglicinat (biodisponibilitate ridicata, in sensibilitate gastrica)
• Magneziu treonat (cea mai buna absorbtie la nivel cerebral, amelioreaza functiile cognitive)

Doza de magneziu din suplimente depinde de nivelul deficitului și de recomandările medicului. În general, dozele uzuale sunt între 200-400 mg pe zi, împărțite în 2-3 prize.

Persoanele cu risc crescut de deficit de magneziu, precum sportivii, femeile însărcinate sau cele la menopauză, pot avea nevoie de mai mult magneziu. Consultă un medic, înainte de a începe orice regim de suplimentare.

Menținerea unui nivel optim de magneziu este esențială pentru sănătatea generală a organismului. Asigură-te că ai o dietă echilibrată, bogată în alimente care conțin magneziu, și ia în considerare suplimentele, dacă este necesar, după consultarea unui medic. Monitorizarea regulată a nivelului de magneziu și adoptarea unui stil de viață sănătos te vor ajuta să previi deficiențele și să te bucuri de o stare de bine pe termen lung. Nu neglija importanța acestui mineral vital și acordă-i atenția cuvenită, pentru a-ți menține sănătatea la cote optime.

Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Sursa foto: Shutterstock

Surse:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23264-hypomagnesemia
https://www.healthdirect.gov.au/magnesium-deficiency#:~:text=Health%20problems%20linked%20to%20magnesium, tremors%20and%20abnormal%20heart%20rhythms.
https://www.healthline.com/nutrition/magnesium-deficiency-symptoms
https://medlineplus.gov/ency/article/000315.htm
https://health.clevelandclinic.org/feeling-fatigued-could-it-be-magnesium-deficiency-and-if-so-what-to-do-about-it
https://www.medicalnewstoday.com/articles/322191
https://ods.od.nih.gov/factsheets/Magnesium-HealthProfessional/