Osteonecroza: cum o recunoști, care sunt cauzele și ce tratamente există?

Ce trebuie să știi acum despre osteonecroză:

• Osteonecroza reprezintă moartea țesutului osos cauzată de întreruperea temporară sau permanentă a aportului de sânge către os.
• Afecțiunea este progresivă și, netratată, duce la prăbușirea osului și la distrugerea articulației, necesitând adesea intervenții chirurgicale complexe.
• Diagnosticul precoce, realizat prin investigații imagistice precum RMN-ul, este esențial pentru a salva articulația și a menține mobilitatea.

Citește articolul integral pentru a înțelege cum poți gestiona această afecțiune și care sunt soluțiile de diagnostic disponibile la Poliana – rețeaua de laboratoare și policlinici aproape de tine, cu servicii medicale complete.

Ce înseamnă osteonecroza (necroza avasculară)?

Osteonecroza, cunoscută și sub denumirea de necroză avasculară sau necroză aseptică, este o afecțiune care apare atunci când fluxul de sânge către o anumită porțiune a osului este întrerupt. Fără nutrienții și oxigenul transportate de sânge, celulele osoase mor, iar structura osului slăbește treptat până la colaps.

Această boală nu apare brusc, ci este un proces evolutiv care poate dura de la câteva luni până la câțiva ani. Este important să înțelegi mecanismul din spatele acestei afecțiuni:

• Ischemia osoasă: Blocarea vaselor de sânge mici privează osul de elementele vitale.
• Micro-fracturile: Pe măsură ce osul devine necrotic (mort), apar fisuri microscopice în structura sa de rezistență.
• Prăbușirea articulară: În stadiul final, osul de sub cartilaj se turtește, suprafața articulației devine neregulată și apare artroza secundară severă.

De ce este periculoasă osteonecroza dacă nu este tratată?

În stadii avansate, osteonecroza provoacă distrugerea ireversibilă a articulațiilor, ducând la invaliditate și dureri cronice severe. Odată ce osul s-a prăbușit, simpla mișcare devine un chin, iar opțiunile de tratament conservator nu mai sunt eficiente.

Complicațiile majore ale necrozei avasculare netratate includ:

Artroza severă

Deformarea capetelor osoase distruge cartilajul care protejează articulația, cauzând frecare os pe os.

Limitarea mobilității

Vei observa o scădere dramatică a capacității de a roti, flexa sau extinde membrul afectat.

Necesitatea protezării

În cele mai multe cazuri avansate, singura soluție rămâne înlocuirea totală a articulației (artroplastia) cu o proteză metalică sau ceramică.

Tipuri de osteonecroză

În principal, osteonecroza poate fi clasificată în două tipuri principale: traumatică și nontraumatică, însă există și alte categorii de osteonecroză.

Clasificare după cauză

• Osteonecroză traumatică: Apare ca urmare a unei leziuni osoase directe (fractură, luxație) care rupe vasele de sânge.
• Osteonecroză nontraumatică: Se dezvoltă treptat din cauze interne, fără un eveniment traumatic specific.
• Osteonecroza idiopatică (IONK): Cauza este necunoscută; afectează des tinerii și este asociată frecvent cu consumul de steroizi sau alcool.
• Osteonecroză secundară: Este o complicație a altor boli sistemice (siclemie, lupus, boala Gaucher, diabet).
• Osteonecroza indusă de medicamente: O subcategorie importantă, cauzată de bisfosfonați (la mandibulă) sau corticosteroizi.

Clasificare după localizare anatomică

• Osteonecroza epifizară: Afectează capătul osului în articulație (șold, umăr, genunchi); este cea mai gravă deoarece duce la artroză.
• Osteonecroza metafizară (Infarct osos): Afectează interiorul osului, în zona dintre capăt și corp; adesea nu provoacă durere.
• Osteonecroza diafizară: Afectează corpul osului lung (mai rară).
• Osteonecroza maxilarului (ONJ): Afectează osul maxilar sau mandibular, expunând osul mort în cavitatea bucală.

Forme de necroză specifice cu nume propriu (Eponime)

• Boala Legg-Calvé-Perthes: Necroza capului femural la copii.
• Boala Kienböck: Necroza osului semilunar (încheietura mâinii).
• Boala Köhler: Necroza osului navicular (tarsian) la picior.
• Boala Freiberg: Necroza capului metatarsian (degetele de la picioare).
• Boala Preiser: Necroza osului scafoid la mână.
• Boala Osgood-Schlatter: O formă de necroză/inflamație la tuberozitatea tibială (genunchi) la adolescenți.

Care sunt principalii factori de risc pentru apariția osteonecrozei?

Principalii factori de risc includ traumatismele fizice, utilizarea îndelungată a anumitor medicamente și consumul excesiv de alcool, toate acestea contribuind la afectarea vaselor de sânge. Anumite boli cronice pot crește, de asemenea, predispoziția organismului tău de a dezvolta zone de necroză osoasă.

Trebuie să acorzi o atenție sporită dacă te regăsești în una dintre următoarele situații:

• Tratamente cu corticosteroizi – Utilizarea dozelor mari de corticosteroizi pe perioade lungi este cea mai comună cauză nontraumatică. Aceștia pot crește nivelul lipidelor din sânge, blocând vasele mici.
• Consumul excesiv de alcool – Alcoolul, consumat frecvent în cantități mari, duce la formarea de depozite de grăsime în vasele de sânge și la creșterea presiunii intraosoase.
• Boli sistemice – Lupusul eritematos sistemic, anemia falciformă sau boala Gaucher sunt afecțiuni care interferează cu circulația sanguină normală.

⏩ Despre boala lupus poți afla mai multe detalii în articolul Lupus – simptome, cauze și tratament.

Care sunt principalele cauze care duc la întreruperea fluxului sanguin?

Fluxul sanguin se poate opri fie din cauza unor leziuni mecanice directe asupra vaselor, fie din cauza unor afecțiuni interne care blochează arterele fine ce hrănesc osul. Identificarea cauzei exacte este crucială pentru a opri evoluția bolii în alte zone ale corpului.

Iată o comparație între cele două tipuri majore de cauze:

Cum se manifestă durerea în osteonecroză? Simptome specifice pe zone

Durerea apare de obicei treptat, fiind inițial resimțită doar la efort sau când pui presiune pe articulație, dar pe măsură ce boala avansează, durerea devine constantă, chiar și în repaus sau în timpul somnului. Localizarea disconfortului îți poate oferi indicii prețioase despre zona afectată.

Evoluția simptomelor poate fi descrisă astfel:

• Stadiul incipient: Durere ușoară sau intermitentă în zona inghinală, coapsă sau fesă (pentru șold).
• Stadiul intermediar: Durerea se intensifică la mers, stat în picioare sau răsucire. Începi să șchiopătezi ușor.
• Stadiul avansat: Durere severă, continuă. Articulația se blochează frecvent, iar mișcările sunt extrem de limitate.

Ce zone ale corpului sunt cele mai afectate de necroza avasculară?

Deși poate apărea în orice os din corp, necroza avasculară afectează cel mai frecvent capul femural (articulația șoldului), din cauza anatomiei specifice a vaselor de sânge din acea regiune. Totuși, boala poate fi multifocală, afectând mai multe articulații simultan sau succesiv.

Alte zone predispuse la această afecțiune sunt:

• Genunchiul: Afectează cel mai des condilul femural medial. Durerea apare pe partea interioară a genunchiului.
• Umărul: Capul humeral poate suferi modificări similare, ducând la durere și limitarea mișcării brațului.
• Glezna: Osul talus este vulnerabil, mai ales după fracturi, afectând capacitatea de a păși normal.
• Maxilarul: O formă specifică de osteonecroză poate apărea la nivelul maxilarului, fiind uneori asociată cu anumite tratamente pentru osteoporoză.

Ce analize de sânge sunt necesare pentru identificarea riscurilor asociate?

Deși imagistica confirmă prezența osteonecrozei, analizele de sânge sunt fundamentale pentru a descoperi de ce a apărut aceasta, mai ales în lipsa unui traumatism. Identificarea cauzei sistemice poate preveni afectarea altor articulații.

Profilul lipidic și rolul său în evaluarea riscului

Hiperlipidemia (nivelul crescut de grăsimi în sânge) este un factor de risc major. Grăsimile pot forma mici embolii care blochează capilarele fine din interiorul osului.

Analize relevante:

Colesterol total, LDL și HDL: Nivelurile ridicate de LDL sunt asociate cu riscul vascular.

Trigliceridele: Valori crescute pot indica tulburări metabolice care afectează microcirculația osoasă.

Valorile colesterolului și ale trigliceridelor pot influența semnificativ sănătatea vasculară și riscul de afectare a microcirculației osoase. Nu amâna evaluarea!

➡️ Programează-ți acum analizele la Poliana și beneficiază de rețeaua extinsă de laboratoare și puncte de recoltare, proceduri conforme standardelor medicale și o echipă orientată spre excelență și integritate. Ai grijă de sănătatea ta și începe cu un profil lipidic complet!

Analize pentru boli autoimune: când sunt recomandate?

Dacă pacientul nu are factori de risc evidenți, medicii caută boli sistemice care provoacă vasculită (inflamația vaselor) sau stări de hipercoagulabilitate (sânge gros).

Teste recomandate:

VSH și Proteina C reactivă: Markeri generali de inflamație.

Anticorpii antifosfolipidici: Importanți pentru depistarea sindromului antifosfolipidic, care cauzează cheaguri.

Teste de coagulare (Timpul de protrombină, Proteina C și S): Pentru a identifica trombofiliile ereditare.

⏩ Verifică-ți starea generală de sănătate și depistează riscurile din timp. Vino în rețeaua Poliana pentru setul complet de analize de laborator recomandate de medicul tău curant. Rezultatele rapide și precise te ajută să iei cele mai bune decizii. Te așteptăm la Poliana – rețeaua de laboratoare și policlinici aproape de tine, cu servicii medicale complete.

Poliana: analize de precizie pentru gestionarea riscului de osteonecroză

Poliana oferă un portofoliu amplu de analize medicale — peste 1.500 de teste — cu laborator propriu, puncte de recoltare și policlinici distribuite la nivel național. Datorită infrastructurii bine dezvoltate și echipei cu expertiză, Poliana poate susține evaluarea completă a factorilor care influențează riscul de osteonecroză.

Analizele medicale cheie disponibile includ:

• Hemostază și coagulare — teste importante pentru a detecta eventuale tulburări de coagulare, care pot contribui la formarea de microemboli și perturbarea circulației sangvine în vasele mici ce irigă osul.
• Profil lipidic și biochimie — includ măsurători precum colesterol total, LDL, HDL, trigliceride; date esențiale pentru evaluarea riscului vascular, iar modificările lipidice pot influența sănătatea vaselor mici, deci pot avea legătură cu microcirculația osoasă.
• Teste de imunitate / imunologie / imunoreactivitate / eventuale analize autoimune — Poliana oferă și servicii de imunologie / imunohematologie / biologie moleculară / imunologie, ceea ce poate fi util dacă există suspiciuni de afectare sistemică sau boli autoimune care influențează vascularizația și sănătatea oaselor.

Combinarea acestor investigații permite o evaluare timpurie și precisă a riscurilor, iar Poliana facilitează acest proces prin posibilitatea de a crea pachete personalizate de analize, adaptate fiecărui pacient. Profesionalismul, standardele ridicate de calitate și accesibilitatea rețelei fac din Poliana un partener de încredere în prevenirea și monitorizarea riscului de osteonecroză.

⏩ Descoperă aici pachetele și ofertele la analizele medicale Poliana!

Ce opțiuni de tratament există pentru osteonecroză?

Tratamentul variază semnificativ în funcție de stadiul bolii, vârsta ta și cauza declanșatoare, pornind de la metode conservatoare în fazele incipiente, până la intervenții chirurgicale complexe în cazurile avansate. Obiectivul principal este întotdeauna păstrarea articulației naturale cât mai mult timp posibil și oprirea degradării osoase. Opțiunile terapeutice includ:

Tratament nechirurgical

Recomandat în stadii foarte timpurii. Include administrarea de medicamente antiinflamatoare, medicamente pentru reducerea colesterolului, bifosfonați (pentru întărirea osului) și limitarea efortului fizic (folosirea cârjelor).

Decompresia de nucleu

O procedură chirurgicală minim invazivă prin care se forează găuri mici în os pentru a reduce presiunea și a stimula formarea de noi vase de sânge.

Grefa osoasă

Transplantarea unei bucăți de os sănătos (de la pacient sau sintetic) în zona afectată pentru a susține structura.

Artroplastia (Protezarea)

Înlocuirea articulației deteriorate cu una artificială, fiind singura soluție viabilă când osul s-a prăbușit complet.

Pași concreți de urmat pentru sănătatea ta:

1. Dacă ai fost diagnosticat cu o afecțiune care necesită steroizi sau bisfosfonați, fă un control stomatologic complet înainte de a începe tratamentul.
2. Monitorizează nivelul colesterolului și al trigliceridelor anual și menține-le în limite normale prin dietă sau medicație.
3. Nu ignora durerile persistente de șold, genunchi sau maxilar. Solicită un RMN dacă durerea nu cedează în 2 săptămâni.
4. Menține o igienă orală strictă și evită fumatul, care determină vasoconstricția vaselor de sânge și agravează ischemia.

Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie

• National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases (NIAMS), Osteonecrosis, 2024. https://www.niams.nih.gov/health-topics/osteonecrosis
• Radiopaedia, Osteonecrosis causes (mnemonic), 2025. https://radiopaedia.org/articles/osteonecrosis-causes-mnemonic
• Mayo Clinic, Avascular necrosis, 2025. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/avascular-necrosis/symptoms-causes/syc-20369859