Cancerul gastric (cancerul de stomac) este una dintre afecțiunile care, în stadiile incipiente, poate evolua cu simptome discrete și ușor de ignorat. Din acest motiv, multe cazuri sunt diagnosticate târziu, când boala este deja avansată. Deși acest diagnostic poate fi dificil de acceptat, progresele medicale din ultimii ani au dus la metode moderne de diagnostic și tratament, care pot îmbunătăți semnificativ prognosticul și calitatea vieții.
Citește articolul și descoperă care sunt simptomele cancerului gastric, factorii de risc, când este necesar consultul gastroenterologic și ce opțiuni de tratament există în prezent.
Ce este cancerul gastric?
Cancerul gastric constă în dezvoltarea necontrolată a unor celule anormale la nivelul stomacului. În majoritatea cazurilor, cancerul gastric se dezvoltă lent, pe parcursul mai multor ani. De multe ori, manifestările sunt nespecifice și pot semăna cu alte afecțiuni digestive frecvente, precum gastrita sau refluxul gastric. Diagnosticul precoce este important, deoarece poate crește semnificativ șansele de tratament eficient și control al bolii.
Stomacul are un rol important în digestia alimentelor. Astfel că, modificările apărute la nivelul mucoasei gastrice pot influența treptat digestia, absorbția nutrienților și starea generală a organismului.
Tipurile de cancer gastric
Cancerul gastric poate apărea în diferite zone ale stomacului. În plus, există mai multe tipuri histologice:
- adenocarcinomul gastric – este cel mai frecvent tip de cancer gastric È™i se dezvoltă din celulele mucoasei stomacului;
- limfomul gastric – apare la nivelul È›esutului limfatic din stomac È™i este asociat uneori cu infecÈ›ia cronică cu Helicobacter pylori. Este mai întâlnit la persoanele peste 50 de ani;
- tumorile stromale gastrointestinale (GIST) – sunt tumori rare care se dezvoltă din celulele peretelui digestiv implicate în motilitatea stomacului (celulele interstiÈ›iale Cajal, care acÈ›ionează ca pacemaker fiziologic al tractului digestiv). Unele tumori pot avea evoluÈ›ie lentă, iar altele un comportament mai agresiv;
- tumorile neuroendocrine gastrice – apar din celulele neuroendocrine ale stomacului, care au rol în producerea anumitor hormoni È™i substanÈ›e implicate în digestie. EvoluÈ›ia lor poate varia în funcÈ›ie de tip È™i gradul de agresivitate;
- carcinomul cu celule în inel cu pecete – este un subtip de adenocarcinom gastric caracterizat printr-o evoluÈ›ie mai infiltrativă È™i mai dificil de depistat în stadiile incipiente.
Stabilirea tipului exact de cancer gastric este foarte importantă, deoarece opțiunile terapeutice și prognosticul diferă în funcție de tipul tumoral și de stadiul de evoluție al bolii. Din acest motiv, evaluarea histopatologică și stadializarea corectă au un rol esențial în alegerea tratamentului potrivit.
Cauze și factori de risc
Cancerul gastric apare ca urmare a interacțiunii mai multor factori care pot afecta progresiv mucoasa stomacului de-a lungul anilor. În multe situații, boala nu are o singură cauză clară, ci rezultă din asocierea unor factori genetici, infecțioși, alimentari și de stil de viață. Prezența unuia sau chiar a mai multor factori de risc nu înseamnă automat că o persoană va dezvolta cancer gastric, însă poate crește probabilitatea apariției bolii.
Infecția cu Helicobacter pylori
Infecția cu Helicobacter pylori reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancerul gastric. Această bacterie poate produce inflamație cronică la nivelul mucoasei stomacului, mai ales că unele persoane infectate pot fi asimptomatice. În timp, poate favoriza apariția unor modificări celulare asociate cu riscul de cancer.
Alimentația și stilul de viață
Consumul frecvent al anumitor alimente poate favoriza inflamația, crescând riscul de cancer gastric:
- alimentele foarte sărate;
- produsele afumate;
- alimentele procesate;
- preparatele conservate;
- mezelurile;
- preparate fast-food;
- alimentele bogate în nitriți și nitrați.
Un stil de viață dezechilibrat este un alt factor de risc. La acesta se adaugă obezitatea, sedentarismul și o dietă săracă în fibre și nutrienți.
Fumatul și consumul de alcool
Fumatul și consumul excesiv de alcool favorizează inflamația cronică și cresc riscul transformării maligne. În plus, substanțele toxice din fumul de țigară și alcool pot afecta mucoasa stomacului și mecanismele normale de reparare celulară.
Istoricul familial și factorii genetici
Persoanele care au rude apropiate diagnosticate cu cancer gastric pot avea un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Studiile arată că riscul poate fi de aproximativ 2 ori mai mare la persoanele care au un părinte, frate sau soră cu antecedente de cancer gastric. Acest risc poate fi influențat de factori genetici moșteniți, dar și de obiceiuri comune legate de alimentație.
Gastrita cronică și alte afecțiuni digestive
Anumite afecțiuni digestive cronice pot favoriza inflamația persistentă a mucoasei gastrice. Printre acestea se numără:
- gastrita cronică atrofică;
- metaplazia intestinală;
- anemia pernicioasă;
- unele intervenții chirurgicale gastrice.
Simptomele cancerului gastric
În stadiile incipiente, cancerul gastric poate evolua cu simptome discrete, nespecifice sau chiar absente. De multe ori, manifestările sunt confundate cu gastrita, refluxul gastric sau alte probleme digestive frecvente. Din acest motiv, multe persoane ajung la medic în stadii mai avansate ale bolii.
Simptomele precoce
În fazele incipiente, pot apărea:
- senzație de stomac plin după cantități mici de alimente;
- balonare;
- disconfort sau durere gastrică ușoară;
- pirozis (arsuri gastrice);
- stare de greață;
- scăderea apetitului;
- fatigabilitate (oboseală).
Simptomele avansate
Pe măsură ce boala evoluează, simptomele pot deveni mai intense:
- scădere involuntară în greutate;
- durere abdominală persistentă;
- dificultăți la înghițire;
- vărsături recurente;
- hematemeză (vărsături cu sânge);
- melenă (scaune negre);
- paloarea tegumentelor;
- stare generală alterată.
Când este necesar consultul medical?
Consultul medical este recomandat atunci când simptomele digestive persistă mai multe săptămâni sau se agravează progresiv. Situațiile care impun consultul medical cât mai repede sunt:
- scădere involuntară în greutate într-o perioadă scurtă de timp;
- durere abdominală persistentă sau severă;
- dificultăți la înghițire;
- vărsături cu sânge;
- scaune negre sau cu sânge;
- apariția unei mase abdominale palpabile.
Cancerul gastric poate evolua mult timp cu simptome discrete sau ușor de confundat cu alte afecțiuni digestive frecvente. Acordă atenție manifestărilor persistente și nu amâna evaluarea medicală când simptomele se repetă sau se agravează. Diagnosticul precoce și accesul la tratament pot influența semnificativ evoluția bolii și calitatea vieții.
Complicații ale cancerului de stomac
Pe măsură ce boala evoluează, cancerul gastric poate afecta funcționarea normală a stomacului. Astfel, pot apărea complicații, cum sunt:
- sângerările digestive;
- anemia;
- malnutriția;
- obstrucția gastrică (blocarea trecerii alimentelor);
- deshidratarea.
În stadiile avansate, cancerul gastric se poate extinde către alte organe, precum ficatul, ganglionii limfatici, peritoneul sau plămânii. Prezentarea la medic încă de la primele simptome poate permite diagnosticul într-un stadiu mai precoce, reducând riscul de progresie al bolii și apariția metastazelor.
Diagnosticul cancerului gastric
Diagnosticul cancerului gastric implică mai multe etape și investigații. Acestea sunt alese în funcție de simptomele prezentate de pacient.
Consultația gastroenterologică
În cadrul consultației gastroenterologice, medicul discută despre simptomele prezente, durata acestora și factorii care le accentuează sau le ameliorează. De asemenea, istoricul medical, afecțiunile existente și factorii de risc asociați sunt importante pentru evaluarea probabilității unei boli digestive.
Ulterior, se efectuează examenul clinic, care poate include palparea abdomenului, inspecția tegumentelor și a mucoaselor, auscultația zgomotelor digestive și percuția abdominală pentru evaluarea anumitor modificări digestive sau abdominale. Pe baza informațiilor obținute în urma consultației și a examenului clinic, medicul stabilește un diagnostic prezumtiv și recomandă investigațiile necesare pentru confirmarea diagnosticului.
Endoscopia digestivă superioară
Endoscopia digestivă superioară este una dintre cele mai importante investigații pentru diagnosticul cancerului gastric. Cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu cameră video, medicul poate vizualiza esofagul, stomacul și duodenul pentru identificarea eventualelor leziuni suspecte.
În timpul procedurii pot fi prelevate fragmente de țesut pentru biopsie, necesare confirmării diagnosticului. Investigația se realizează, de obicei, cu sedare, astfel că pacientul resimte un disconfort minim în timpul procedurii.
Investigații imagistice
Investigațiile imagistice sunt utilizate pentru evaluarea extinderii cancerului gastric și identificarea eventualelor metastaze:
- tomografia computerizată (CT) – folosită pentru evaluarea extinderii tumorii È™i a metastazelor;
- rezonanÈ›a magnetică nucleară (RMN) – poate oferi imagini detaliate ale anumitor organe È™i este indicată în unele situaÈ›ii particulare;
- ecografia abdominală – poate identifica modificări la nivelul organelor abdominale;
- PET-CT – utilizată în anumite cazuri pentru detectarea zonelor cu activitate tumorală crescută, mai ales când există suspiciunea de metastaze.
Analizele de sânge
Analizele de sânge pot oferi informații importante despre starea generală a organismului și eventualele complicații asociate cancerului gastric. Acestea pot evidenția anemie, semne de sângerare digestivă, inflamație sau modificări ale funcției hepatice și ale statusului nutrițional.
Testul Hemocult
Este o investigație utilizată pentru detectarea sângelui ocult în scaun, adică a unor cantități foarte mici de sânge care nu pot fi observate cu ochiul liber. Prezența acestuia poate sugera existența unei sângerări digestive. Testul nu stabilește singur diagnosticul, însă poate orienta medicul către investigații suplimentare.
Stadializarea cancerului gastric
Stadializarea cancerului gastric reprezintă procesul prin care medicii stabilesc cât de extinsă este boala în organism. Se realizează pe baza investigațiilor imagistice și a biopsiei prelevate prin endoscopie sau în urma intervenției chirurgicale. Pentru stabilirea stadiului de evoluție a cancerului se iau în considerare următoarele:
- dimensiunea și profunzimea tumorii;
- afectarea ganglionilor limfatici;
- prezența metastazelor la distanță.
Stadiul 0
În stadiul 0, modificările canceroase sunt limitate la stratul superficial al mucoasei gastrice. Boala este depistată foarte precoce, iar șansele de vindecare sunt foarte mari.
Stadiul I
Cancerul este localizat la nivelul stomacului și poate afecta straturile superficiale sau un număr mic de ganglioni limfatici. Supraviețuirea la 5 ani poate fi de peste 65%.
Stadiul II
Tumora este mai extinsă și poate afecta mai profund peretele gastric sau mai mulți ganglioni limfatici. Tratamentul devine mai complex și poate include asocierea chirurgiei cu chimioterapia sau radioterapia. Supraviețuirea la 5 ani este estimată în jur de 35%.
Stadiul III
În acest stadiu, cancerul este avansat local și afectează extensiv ganglionii limfatici sau structurile din apropiere. Prognosticul este mai rezervat, supraviețuirea la 5 ani fiind de aproape 25%. Însă, tratamentul poate contribui la controlul bolii și prelungirea supraviețuirii.
Stadiul IV
Stadiul IV indică prezența metastazelor la distanță, adică extinderea cancerului către alte organe. În acest stadiu, tratamentul urmărește în principal controlul simptomelor, încetinirea evoluției bolii și menținerea calității vieții. Supraviețuire relativă la 5 ani este estimată la aproximativ 7-20%.
Tratamentul cancerului gastric
Tratamentul cancerului gastric este stabilit în funcție de stadiul bolii, tipul tumoral, localizarea cancerului și starea generală a pacientului. În multe situații, tratamentul implică asocierea mai multor metode terapeutice.
Tratamentul chirurgical
Reprezintă una dintre principalele opțiuni terapeutice în stadiile localizate ale cancerului gastric. Intervenția poate presupune îndepărtarea unei porțiuni a stomacului sau a întregului stomac, împreună cu ganglionii limfatici afectați.
Chimioterapia
Chimioterapia utilizează medicamente care distrug sau încetinesc multiplicarea celulelor canceroase. Aceasta poate fi administrată înainte de operație pentru reducerea dimensiunii tumorii sau după intervenția chirurgicală pentru reducerea riscului de recidivă. De asemenea, reprezintă o opțiune și în stadiile avansate ale bolii, când alte variante terapeutice nu sunt indicate.
Chimioterapia se asociază și cu unele reacții adverse, precum:
- stare de greață;
- oboseală accentuată;
- scăderea apetitului;
- căderea părului.
Radioterapia
Radioterapia utilizează radiații pentru distrugerea celulelor tumorale. În cancerul gastric, aceasta poate fi asociată cu chimioterapia sau utilizată pentru reducerea simptomelor și controlul anumitor complicații. Efectele adverse sunt similare celor din chimioterapie, la care se adaugă și reacții locale, în funcție de zona tratată.
Terapiile țintite și imunoterapia
Terapiile țintite acționează asupra anumitor caracteristici moleculare ale celulelor tumorale. Spre deosebire de acestea, imunoterapia stimulează sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase. Aceste tratamente sunt recomandate doar în anumite tipuri de cancer gastric, în funcție de rezultatele analizelor moleculare și de stadiul bolii.
Tratamentul paliativ
În stadiile avansate, tratamentul paliativ are rolul de a controla simptomele, de a reduce durerea și de a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Acesta poate include tratament medicamentos, suport nutrițional, sprijin psihologic și proceduri pentru ameliorarea complicațiilor digestive.
Alimentația în cancerul gastric
În cancerul gastric, dieta necesită ajustări conform toleranței digestive a fiecărui pacient. Astfel, sunt indicate:
- preparate gătite simplu;
- carne slabă;
- pește;
- ouă;
- legume;
- fructe;
- supe;
- piureuri;
- lactate cu conținut scăzut de grăsimi;
- hidratare corespunzătoare.
Alimentele greu digerabile, care ar trebui evitate, sunt:
- prăjelile;
- alimentele foarte grase;
- preparatele condimentate;
- produsele ultraprocesate;
- alimentele afumate sau foarte sărate;
- alcoolul;
- băuturile carbogazoase.
Rolul sprijinului psihologic
Diagnosticul de cancer gastric poate avea un impact emoțional puternic. Multe persoane se confruntă cu anxietate, teamă legată de tratament, incertitudine privind evoluția bolii sau sentimentul de pierdere a controlului asupra propriei vieți. În unele situații, pot apărea:
- tristețe persistentă și alte simptome de depresie;
- tulburări de somn;
- iritabilitate;
- atacuri de panică.
Modificările care survin după stabilirea diagnosticului pot afecta imaginea de sine, dar și relațiile sociale. Unele persoane pot începe să evite interacțiunile sociale sau să se izoleze emoțional.
Pacienților care primesc un astfel de diagnostic le poate fi util sprijinul psihologic, pentru a gestiona mai ușor impactul emoțional al bolii. Astfel, pot dezvolta strategii de adaptare, modalități de gestionare a emoțiilor și își pot recăpăta sentimentul de control și siguranță.
Sprijinul psihologic poate fi oferit atât prin ședințe de psihoterapie individuală, cât și de grup. În anumite situații, terapia poate fi benefică și pentru familie sau aparținători, care trec la rândul lor printr-o perioadă dificilă.
Prevenția cancerului gastric
Deși cancerul gastric nu poate fi prevenit complet în toate situațiile, anumite măsuri pot contribui la reducerea riscului de apariție al bolii. Prevenția se bazează în principal pe identificarea și controlul factorilor de risc asociați:
- diagnosticarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori;
- alimentația echilibrată;
- limitarea alimentelor foarte sărate, afumate și procesate;
- renunțarea la fumat;
- reducerea consumului de alcool;
- menținerea unei greutăți optime;
- monitorizarea afecțiunilor digestive cronice.
Cancerul gastric poate fi asimptomatic sau poate evolua cu simptome ușoare în primele stadii ale bolii. Este important să consulți medicul atunci când simptomele digestive persistă, chiar dacă nu sunt foarte deranjante sau par nespecifice. De asemenea, dacă ai antecedente familiale de cancer gastric, este important să efectuezi controalele și testele de screening recomandate de medic, deoarece riscul de apariție al bolii poate fi mai crescut. Diagnosticul precoce poate influența semnificativ eficiența tratamentului și evoluția bolii.
Surse:
- Ramachandran R, Grantham T, Parvataneni S, Budh D, Gollapalli S, Reddy M, Gaduputi V. Gastric Cancer: Clinical Features, Screening, Diagnosis, Treatment, and Prevention. J Community Hosp Intern Med Perspect. 2024 Mar 4;14(2):49-57. doi: 10.55729/2000-9666.1304. PMID: 38966500; PMCID: PMC11221451;
- my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15812-stomach-cancer;
- www.ourcancerstories.com, https://www.ourcancerstories.com/stomach-cancer/treatment-and-recovery/stomach-cancer-treatment-acute-physical-side-effects;
- www.curetoday.com, https://www.curetoday.com/view/stomach-cancer-basics-from-symptoms-to-treatment;
- www.cancer.gov, https://www.cancer.gov/types/stomach/hp/stomach-treatment-pdq.








