Tahicardie: simptome, cauze și tratament. Ce să faci când pulsul este mare

Informații-cheie:

• Tahicardia (pulsul mărit) este o creștere a frecvenței cardiace care poate fi normală în anumite situații sau semn al unor afecțiuni ce necesită atenție medicală.
• Dacă nu este gestionată corect, poate duce la complicații pe termen lung.
• Managementul tahicardiei implică identificarea cauzei și adoptarea unui stil de viață sănătos.
• Evaluarea cardiologică este esențială pentru a stabili dacă tahicardia este inofensivă sau un semn al unei probleme cardiace, permițând astfel stabilirea unui tratament corect.

Descoperă în continuare ce înseamnă tahicardia, cum o recunoști, ce riscuri implică și ce poți face pentru a-ți proteja sănătatea inimii.

Ce este tahicardia (pulsul mărit)?

Tahicardia este o afecțiune caracterizată printr-un ritm cardiac accelerat care poate genera îngrijorare și necesită o înțelegere clară. Ce înseamnă? Că inima ta bate mai repede decât ar trebui.

Care este un ritm cardiac normal?

La adulți, un puls normal în repaus e între 60 și 100 de bătăi pe minut. Dacă depășește 100, e tahicardie. Valorile normale pot fi diferite, depinzând de vârsta ta, cât de bine ești antrenat fizic, starea generală de sănătate și chiar de momentul zilei.
De exemplu, un sportiv poate avea un puls mai mic de 60, și asta să fie normal pentru el.

Ce simptome are tahicardia și cum le recunoști?

Simptomele tahicardiei pot include:

• Palpitații: Simți că inima bate prea repede sau prea puternic.
• Amețeli sau leșin: Te simți slăbit și confuz.
• Dificultăți de respirație: Simți că nu poți respira adânc.
• Durere în piept: Simți o presiune sau disconfort.
• Oboseală: Te simți lipsit de energie.

Cum să recunoști tahicardia?

Ca să recunoști tahicardia, fii atent la bătăile rapide ale inimii care durează mai mult de câteva minute, mai ales dacă ai și alte simptome. Dacă ai tahicardie, inima ta bate cu peste 100 de bătăi pe minut, chiar și când te odihnești. Această accelerare apare când impulsurile electrice care controlează bătăile inimii nu funcționează corect, forțând inima să bată mai repede.

Ce să faci când îți bate inima tare – Măsuri imediate

Controlul respirației, hidratarea, și relaxarea sunt câteva dintre măsurile imediate pe care le poți lua atunci când inima îți bate tare. Aceste tehnici simple pot ajuta mult și te pot feri de panică. Iată, concret, ce poți face:

Controlează-ți respirația

Inspiră adânc pe nas timp de 4 secunde, ține aerul 4 secunde, apoi expiră pe gură timp de 6 secunde. Această respirație ajută la încetinirea ritmului inimii. Repetă de 5-10 ori până te simți mai bine.

Manevre vagale

Stimulează un nerv care ajută la scăderea rapidă a pulsului. O manevră simplă e să inspiri adânc, apoi să încerci să expiri cu forță ținând nasul și gura închise, ca și cum ai deschide urechile. Ține așa 10-15 secunde, apoi relaxează-te. Poți să-ți pui fața în apă rece sau să aplici comprese reci pe față și gât.

Bea apă

Înghite cu înghițituri mici. Evită cafeaua, alcoolul și fumatul, care pot agrava situația.

Relaxează-te

Încearcă să te așezi într-un loc liniștit. Stresul poate menține pulsul mărit, deci e important să te calmezi.

Când este pulsul mărit un semn de urgență medicală și trebuie să mergi la spital?

Un puls crescut nu este întotdeauna periculos, dar poate fi un semnal de alarmă dacă apare brusc, este foarte ridicat sau este însoțit de alte simptome.

• Puls peste 120–150 BPM (bătăi per minut) în repaus, fără o cauză evidentă (efort, emoții, cafeină).
• Apariția bruscă a palpitațiilor intense, ca și cum inima „bate în gol” sau „se zbate în piept”.
• Amețeală severă sau leșin – poate indica o scădere periculoasă a fluxului sanguin către creier.
• Durere în piept, presiune toracică sau senzație de arsură – pot semnala un infarct sau altă urgență cardiacă.
• Dificultăți de respirație sau lipsă de aer – pot fi semn de insuficiență cardiacă sau embolie pulmonară.
• Puls neregulat (bătăi haotice sau inegale) în combinație cu simptome precum slăbiciune, transpirații reci sau confuzie.
• Tahicardie asociată cu febră foarte mare, deshidratare severă sau sângerare abundentă.
• Antecedente de boli cardiace (insuficiență cardiacă, aritmii, infarct anterior) și apariția unui puls rapid neașteptat.

Cum se diagnostichează tahicardia?

Pentru a diagnostica tahicardia, medicul va face mai multe investigații ca să afle ce tip de tahicardie ai și de ce apare. Acestea sunt principalele metode de diagnostic:

Electrocardiograma (EKG)

EKG-ul este cea mai importantă investigație pentru tahicardie. Înregistrează activitatea electrică a inimii și poate arăta:

Tahicardia sinusală: Ritm regulat cu frecvență peste 100 de bătăi pe minut.

Tahicardia supraventriculară: Unde P anormale sau absente.

Tahicardia ventriculară: Complexe QRS largi, regulate.

Monitorizarea Holter

Aparatul Holter înregistrează activitatea inimii timp de 24-48 de ore. Este util pentru a vedea dacă ai episoade de tahicardie care nu apar tot timpul.

Test de efort

Acest test verifică ritmul cardiac în timpul efortului fizic. Poate arăta dacă ai tahicardie sinusală exagerată sau dacă efortul declanșează alte tipuri de aritmii.

Studiu electrofiziologic

Aceasta este o procedură mai complexă, care ajută la găsirea exactă a zonei din inimă care provoacă tahicardia. Este importantă pentru a planifica o ablație prin cateter.

Investigații suplimentare

Ecocardiografia: Verifică structura și funcția inimii.
Analize de sânge: Pot arăta dacă ai dezechilibre electrolitice sau probleme cu tiroida.
Radiografie toracică: Ajută la depistarea problemelor pulmonare.

👉 Un diagnostic corect este foarte important pentru a primi tratamentul potrivit și pentru a fi monitorizat pe termen lung. De aceea, te așteptăm în clinicile Poliana pentru consultații cardiologice complete, investigații moderne și recomandări personalizate, adaptate nevoilor tale.

Câte tipuri de tahicardie există și care sunt cauzele pulsului mărit?

Există mai multe tipuri de tahicardie, fiecare cu cauze diferite:

Tahicardie sinusală

În tahicardia sinusală, ritmul cardiac crește din cauza nodului sinusal, care este stimulatorul natural al inimii. Aceasta poate apărea din cauza: efortului fizic, stresului emoțional, anxietății, febrei, hipertiroidismului sau anemiei.

👉 Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 40% dintre femeile însărcinate și 42% dintre copii suferă de anemie. Descoperă care sunt simptomele anemiei și cum poate fi prevenită.

Tahicardie supraventriculară

Aceasta include mai multe tipuri de ritm cardiac rapid care pornesc din atrii:

Tahicardia paroxistică supraventriculară (TPSV): Episoade bruște de ritm rapid cauzate de circuite electrice anormale în inimă.
Fibrilația atrială: Ritm rapid și neregulat al atriilor, des întâlnit la persoanele în vârstă sau cu boli de inimă.
Flutterul atrial: Ritm atrial rapid, dar regulat.

Tahicardie ventriculară

Aceasta este o formă gravă de tahicardie care vine din ventricule. Poate fi cauzată de boli cardiace ischemice (robleme cu fluxul de sânge la inimă), cardiomiopatii (boli ale mușchiului inimii), tulburări electrolitice (dezechilibre ale mineralelor din sânge), efecte adverse ale unor medicamente.

Tahicardie paroxistică

Aceasta se caracterizează prin episoade care încep și se opresc brusc. Poate fi supraventriculară sau ventriculară. Factorii care o pot declanșa includ: consumul mare de cafea sau alcool, fumatul, oboseala extremă, stresul intens.

Tratamentul tahicardiei: ce faci când pulsul este mare? De la medicamente pentru puls mărit la intervenții

Tratamentul tahicardiei depinde de tipul și cât de gravă este afecțiunea. Medicul poate recomanda mai multe variante.

Tratamente pentru puls mare:

Medicamente pentru tahicardie (medicamente care scad pulsul):

De obicei, medicamentele reprezintă prima opțiune de tratament pentru tahicardie și pot include mai multe clase de medicamente, fiecare cu un rol specific. Printre acestea se numără beta-blocantele, care scad ritmul cardiac și tensiunea arterială, și blocantele canalelor de calciu, ce încetinesc impulsurile electrice din inimă.

Pentru a restabili ritmul cardiac normal, medicii pot prescrie antiaritmice, iar în situații specifice precum fibrilația atrială, se adaugă anticoagulante pentru a preveni formarea periculoasă a cheagurilor de sânge.

Tratament tahicardia sinusală

În cazul tahicardiei sinusale, tratamentul se concentrează în primul rând pe identificarea și corectarea cauzei care o declanșează, cum ar fi anemia sau hipertiroidismul. În paralel, se recomandă adoptarea unor schimbări în stilul de viață, precum reducerea stresului și limitarea consumului de cafea.

Doar în cazurile severe sau persistente, când aceste măsuri nu sunt suficiente, medicul poate prescrie medicamente beta-blocante pentru a controla ritmul cardiac.

Tratament tahicardia paroxistică supraventriculară (TPSV)

Tratamentul pentru tahicardia supraventriculară paroxistică (TPSV) este variat și se adaptează în funcție de situație. Pentru a opri episoadele acute, se pot aplica inițial tehnici simple, cunoscute ca manevre vagale.

Dacă acestea nu au succes, în regim de urgență se administrează medicamente intravenoase, precum adenozina, pentru a restabili rapid ritmul normal. Ca soluție pe termen lung, cea mai eficientă opțiune este adesea ablația prin cateter, o procedură minim invazivă cu șanse mari de vindecare.

Tratament tahicardia ventriculară

Fiind o afecțiune periculoasă, tahicardia ventriculară necesită intervenții medicale prompte și adesea complexe. Tratamentul de urgență poate include cardioversia electrică, ce presupune aplicarea unui șoc electric pentru a restabili ritmul normal, sau administrarea de medicamente antiaritmice intravenoase.

Pentru managementul pe termen lung și prevenirea unor episoade viitoare, opțiunile pot include ablația prin cateter, pentru a elimina zona din inimă care provoacă aritmia, sau, în cazurile severe, implantarea unui defibrilator cardiac, un dispozitiv care monitorizează și corectează automat ritmurile periculoase.

Intervenții avansate pentru tahicardie

În situațiile în care tratamentul medicamentos nu este eficient, medicii pot recomanda intervenții procedurale pentru a gestiona aritmia. O opțiune este ablația prin radiofrecvență, o procedură care distruge țesutul cardiac anormal responsabil pentru ritmul neregulat.
Alte soluții implică implantarea unor dispozitive, precum un stimulator cardiac (pacemaker) care controlează ritmul inimii, sau un defibrilator cardiac implantabil, care monitorizează constant și corectează automat ritmurile potențial periculoase.

Tratamentul tahicardiei în clinicile Poliana

La Clinicile Poliana, gestionarea tahicardiei începe cu un diagnostic precis și personalizat, realizat cu tehnologie de ultimă generație și de către medici cardiologi experimentați.

Oferim consultații complete, investigații precum electrocardiograma (EKG), monitorizarea Holter și teste de efort pentru a identifica tipul și cauzele tahicardiei.

Pe baza rezultatelor, stabilim un plan de tratament adaptat, care poate include recomandări pentru schimbări în stilul de viață, medicamente (cum ar fi beta-blocante sau antiaritmice) sau proceduri avansate, precum ablația prin cateter, dacă este necesar.

👉Un plan de tratament personalizat este foarte important pentru a ține tahicardia sub control. Programează un consult la unul din medicii cardiologi din Clinicile Poliana. Acesta va alege cel mai bun tratament pentru tine, în funcție de tipul de tahicardie, cât de des ai episoade și de starea ta generală de sănătate.

Cum previi episoadele de tahicardie: ce măsuri sunt recomandate

Pentru a preveni tahicardia, trebuie să ai grijă de stilul tău de viață și să mergi regulat la medic. Iată câteva sfaturi:

Modificări ale stilului de viață

• Limitează consumul de cafea, alcool și țigări.
• Fă exerciții fizice moderate, cu acordul medicului.
• Mănâncă sănătos, cu multe fructe, legume și cereale integrale.
• Învață să gestionezi stresul prin yoga sau meditație.
• Dormi bine, 7-9 ore pe noapte.

Monitorizarea și controlul afecțiunilor preexistente

Unele boli pot crește riscul de tahicardie. Este important să:

• Controlezi tensiunea arterială și colesterolul.
• Ții sub control diabetul, dacă ai această boală.
• Tratezi imediat orice infecție sau problemă cu tiroida.
• Monitorizezi atent tahicardia în sarcină, dacă ești însărcinată.

Evitarea factorilor declanșatori

Trebuie să știi ce anume îți provoacă episoadele de tahicardie și să eviți acei factori:

• Redu stresul și evită situațiile care te neliniștesc.
• Evită schimbările bruște de temperatură.
• Ai grijă la medicamentele pe care le iei, unele pot afecta ritmul cardiac.
• Mănâncă mai puține alimente procesate și cu mult sodiu.

Prevenția la copii și adolescenți

Dacă ai copii, trebuie să:

• Limitezi consumul de băuturi energizante și dulciuri.
• Încurajezi activitatea fizică regulată.
• Te asiguri că dorm suficient.
• Ai grijă la stresul de la școală.

Aceste sfaturi pot reduce riscul de tahicardie, dar nu garantează că nu vei avea episoade. Mergi regulat la medic și urmează tratamentul prescris. Poți merge la medic cu trimitere de la medicul de familie, la apariția unor simptome sau pentru monitorizarea unei afecțiuni.

Ce scade pulsul inimii? Băuturi și alimente care scad pulsul

Sucul de sfeclă roșie, ceaiul verde, migdalele și ciocolata neagră sunt câteva dintre băuturile și alimentele care scad pulsul inimii. Iată mai multe detalii:

Apa e cea mai importantă băutură pentru un puls normal. Dacă ești hidratat, inima pompează mai ușor sângele. Când nu ai suficientă apă în corp, inima trebuie să bată mai repede.

Sucul de sfeclă roșie e bun, are nitrați naturali care ajută vasele de sânge să se dilate și inima să nu mai depună atât de mult efort.
Ceaiul verde are antioxidanți care pot ajuta sistemul cardiovascular. Consumul regulat poate regla ritmul cardiac, dar efectele pot fi diferite.

Bananele sunt bogate în potasiu, un mineral important pentru inimă.

Spanacul și alte legume verzi au magneziu și potasiu, care ajută la reglarea ritmului cardiac.

Avocado e o sursă bună de grăsimi sănătoase și potasiu, ajutând inima.

Peștele gras, cum ar fi somonul, macroul și sardinele, are acizi grași omega-3 care au efecte antiinflamatoare și pot stabiliza ritmul cardiac.

Migdalele și alte nuci au magneziu, vitamina E și grăsimi sănătoase.

Ciocolata neagră, cu moderație, are flavonoide care pot îmbunătăți funcția inimii.

Băuturi și alimente care cresc pulsul: ce să eviți dacă ai tahicardie

Cafeaua în exces, alcoolul și alimentele foarte picante ar trebui evitate dacă ai tahicardie deoarece cresc pulsul. Iată și alte exemple la care să fii atent:

Alte băuturi cu cofeină (ceai negru, energizante, băuturi tip cola) pot stimula sistemul nervos și accelera bătăile inimii.
Alcoolul, mai ales în cantități mari, poate crește temporar pulsul și poate declanșa episoade de tahicardie.

Băuturile foarte dulci (sucuri carbogazoase, băuturi îndulcite) pot provoca creșteri rapide ale glicemiei, ceea ce poate accelera ritmul cardiac.

Mâncărurile foarte sărate pot duce la retenție de lichide și creșterea tensiunii, ceea ce poate solicita inima să bată mai repede.

Alimentele foarte picante pot stimula sistemul simpatic și pot crește pulsul, mai ales la persoanele sensibile.

Grăsimile trans și mâncărurile ultraprocesate (fast-food, produse de patiserie industrială) pot afecta sănătatea vasculară și pot destabiliza ritmul cardiac pe termen lung.

Ciocolata cu mult zahăr și cofeină (spre deosebire de ciocolata neagră cu moderație) poate avea efect stimulant.

Suplimentele sau medicamentele stimulante (inclusiv unele pentru slăbit) pot accelera pulsul dacă nu sunt folosite sub supraveghere medicală.

Gestionarea tahicardiei: O abordare proactivă pentru sănătatea inimii tale

Înțelegerea tahicardiei și a factorilor declanșatori, combinată cu un stil de viață sănătos și monitorizare medicală regulată, poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Iată cum poți aplica aceste informații, indiferent dacă te confrunți pentru prima dată cu un puls rapid sau ai deja un diagnostic confirmat.

• Observă și acționează rapid: Dacă observi un puls peste 100 BPM în repaus, palpitații, amețeli sau dificultăți de respirație, notează când apar și ce le declanșează.
• Consultație medicală: Programează o vizită la medic pentru evaluare. Electrocardiograma (EKG) și analizele de sânge pot identifica cauzele.
• Adoptă măsuri simple: Hidratează-te, evită cafeaua și alcoolul în exces și încearcă tehnici de respirație pentru a calma pulsul.
• Monitorizează-ți inima: Dacă ai deja un diagnostic, folosește un tensiometru sau un ceas cu funcție de măsurare a pulsului pentru a urmări variațiile.
• Identifică factorii declanșatori: Ține un jurnal al alimentației, stresului și activităților fizice pentru a vedea ce influențează tahicardia.
• Urmărește planul de tratament: Respectă medicația prescrisă și mergi la controale regulate pentru ajustarea tratamentului.

Checklist rapid

• Am discutat cu medicul despre posibile cauze și investigații suplimentare?
• Monitorizez regulat pulsul și tensiunea arterială?
• Evit factorii cunoscuți care îmi accelerează ritmul cardiac?
• Respect recomandările privind alimentația, activitatea fizică și tratamentul medicamentos?

👉Află cum se măsoară corect tensiunea arterială și care sunt valorile normale.

Continuă să colaborezi cu medicul cardiolog și să aplici schimbări sustenabile în stilul de viață. Gestionarea tahicardiei nu se rezumă doar la controlul simptomelor, ci include prevenția episoadelor viitoare și protejarea sănătății inimii pe termen lung.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse de documentare:
Mayo Clinic – Supraventricular Tachycardia, 2022. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/supraventricular-tachycardia/symptoms-causes/syc-20355243
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Paroxysmal Supraventricular Tachycardia, 2021. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507699/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Ventricular Tachycardia, 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532954/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Sinus Tachycardia, 2022. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK553128/

Sursa foto: Shutterstock