Malaria: simptome, diagnostic și tratament

Informaţii cheie:

Malaria este o boală gravă transmisă prin înțepătura țânțarilor infectați, afectând milioane de oameni anual și manifestându-se prin simptome ce pot fi confundate cu gripa.

• Transmitere: Prin țânțarii Anopheles activi noaptea, cu riscuri și prin alte căi mai rare (transfuzii, sarcină).
• Simptome: Febră ciclică, frisoane, dureri de cap și musculare, greață, oboseală.
• Diagnostic: Consultație detaliată și analize de sânge specifice, inclusiv frotiu microscopic și teste rapide.
• Tratament: Medicamente pe bază de artemisinin pentru forme ușoare, tratament intravenos în cazuri severe.
• Prevenire: Evitarea înțepăturilor prin plase, haine, repelente și tratament profilactic în zonele cu risc.
• Complicații: Malarie cerebrală, insuficiență respiratorie și renală, anemie severă, care necesită intervenție medicală urgentă.

Descoperă în continuare tot ce trebuie să știi despre malarie, de la prevenție la tratament.

Ce este malaria?

Malaria este o boală infecțioasă gravă, cauzată de paraziți microscopici din genul Plasmodium. Acești paraziți afectează milioane de oameni anual. Există patru specii principale de Plasmodium care pot infecta oamenii:

• Plasmodium falciparum.
• Plasmodium vivax.
• Plasmodium ovale.
• Plasmodium malariae.

Plasmodium falciparum este cel mai periculos, fiind cauza majorității cazurilor grave și a deceselor provocate de malarie.

Cum se transmite malaria?

Boala se transmite prin înțepătura țânțarilor infectați din genul Anopheles, activi mai ales noaptea, în zone cu climă tropicală și subtropicală. Mai rar, malaria se poate transmite de la mamă la făt în timpul sarcinii, prin transfuzii de sânge contaminate sau prin ace și seringi infectate. Totuși, aceste moduri de transmitere sunt mai puțin frecvente comparativ cu înțepăturile de țânțari.

Când un țânțar Anopheles înțeapă o persoană infectată, ingerează paraziții Plasmodium odată cu sângele. Paraziții se dezvoltă în țânțar circa 10-18 zile, după care acesta devine purtător. La următoarea înțepătură, paraziții ajung în sângele unei persoane sănătoase, provocând infecția.

👉 Pe lângă malarie, țânțarii pot fi vectori pentru și alte boli periculoase, transmițând virusuri și infecții care pot afecta grav sănătatea. Pentru a înțelege mai bine riscurile asociate cu înțepăturile de țânțari și alte boli pe care le pot transmite, cum este și virusul West Nile, citește articolul despre Infecția cu virusul West Nile.

Care sunt simptomele malariei și cum evoluează boala?

Simptomele malariei apar de obicei la 7–30 de zile după infectare, dar uneori pot să apară și mai târziu. Cele mai frecvente simptome includ:

• Febră – adesea intermitentă, cu frisoane.
• Frisoane și transpirații – frecvent în cicluri regulate, corespunzând eliberării paraziților din globulele roșii.
• Durere de cap – intensă, persistentă.
• Oboseală și slăbiciune – extrem de comună.
• Dureri musculare și articulare – senzație generală de „durere în tot corpul”.
• Greață și vărsături – uneori cu diaree.
• Anemie și paloare – din cauza distrugerii globulelor roșii.
• Icter – uneori apare în cazurile severe, cu îngălbenirea pielii și a ochilor.

În forme severe, cum este malaria cauzată de Plasmodium falciparum, pot apărea: confuzie, convulsii, dificultăți respiratorii, insuficiență renală sau hepatică, și șoc.

👉Simptomele timpurii ale malariei pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni, dar recunoașterea lor rapidă este esențială pentru un diagnostic corect și un tratament eficient. Nu ignora semnele corpului tău și fii mereu informat despre ce înseamnă febra și cum să o gestionezi corect. Află tot ce trebuie să știi despre febră și cum să o monitorizezi.

Complicații și forme severe ale malariei

Orice formă de malarie trebuie tratată ca o urgență medicală, însă infecția cu specia de parazit Plasmodium falciparum este cea care are potențialul cel mai mare de a evolua rapid spre forme severe, cu afectare multiorganică și risc vital. Aceste complicații pot apărea în decurs de câteva ore de la debutul simptomelor.

Malaria cerebrală

Aceasta este cea mai gravă și mai frecventă complicație a malariei cu P. falciparum. Ea apare atunci când globulele roșii infectate blochează vasele mici de sânge de la nivelul creierului, ducând la inflamație și edem cerebral. Manifestările neurologice pot varia de la dureri de cap severe, somnolență și confuzie, până la un comportament anormal, convulsii generalizate și, în final, instalarea comei. Fără tratament de specialitate administrat de urgență, malaria cerebrală are o rată de mortalitate foarte ridicată.

Anemia severă

Distrugerea masivă și rapidă a globulelor roșii de către paraziți duce la instalarea unei anemii severe. Organismul nu mai are suficiente celule roșii pentru a transporta oxigenul către țesuturi. Această complicație se manifestă prin paloare extremă a pielii și a mucoaselor, oboseală pronunțată, amețeli, dificultăți de respirație (în special la efort) și bătăi rapide ale inimii (tahicardie). La copii, anemia severă se poate instala foarte rapid și este una dintre principalele cauze de deces.

Insuficiența renală acută

În formele severe de malarie, rinichii pot fi afectați semnificativ. Blocarea vaselor mici de sânge renale de către paraziți și produșii rezultați din distrugerea globulelor roșii poate duce la o scădere bruscă a funcției renale. Semnele includ o reducere a cantității de urină eliminată (oligurie), care poate deveni foarte închisă la culoare, aproape neagră (fenomen numit „febra apei negre” sau hemoglobinurie). Netratată, această complicație duce la acumularea de substanțe toxice în organism.

Sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA)

Aceasta este o complicație pulmonară gravă, în care se acumulează lichid în alveolele pulmonare (edem pulmonar non-cardiogen), împiedicând transferul de oxigen în sânge. Pacientul începe să respire din ce în ce mai greu și mai repede, având senzația că se sufocă. SDRA necesită internare de urgență în secția de terapie intensivă și, adesea, suport ventilator (intubație și ventilație mecanică) pentru a asigura oxigenarea organismului.

Alte complicații severe

Pe lângă cele menționate, malaria severă poate cauza o multitudine de alte probleme. Acestea includ:

• hipoglicemia (scăderea periculoasă a nivelului de zahăr din sânge),
• acidoza metabolică (acumularea de acid în sânge),
• tulburări de coagulare cu sângerări anormale,
• șoc circulator cu prăbușirea tensiunii arteriale
• icter pronunțat din cauza afectării hepatice și a distrugerii masive de celule roșii.

Toate aceste complicații reprezintă urgențe medicale care necesită management complex în spital.

Diagnosticarea malariei – analize și consultații necesare

Diagnosticarea rapidă și precisă a malariei este esențială pentru a iniția tratamentul corect și pentru a preveni evoluția spre forme severe ale bolii. Procesul de diagnostic implică o combinație între evaluarea clinică a pacientului și, mai ales, confirmarea prin teste de laborator specifice.

Consultația medicală și istoricul de călătorie

Primul pas în diagnosticarea malariei este consultul medical, de preferat la un medic specializat în boli infecțioase sau medicină de călătorie. În timpul consultației, cel mai important element este istoricul de călătorie. Trebuie să menționezi medicului, cu exactitate, orice deplasare recentă (în ultimele luni, până la un an) într-o țară sau regiune unde malaria este endemică (Africa sub-sahariană, Asia de Sud-Est, America de Sud etc.).

Pe lângă aceasta, medicul va evalua simptomele pe care le prezinți, precum febră, frisoane, dureri de cap și oboseală, și va efectua un examen fizic complet. Simpla suspiciune clinică, bazată pe simptome și pe istoricul de călătorie, impune efectuarea imediată a testelor de laborator.

Examinarea microscopică (Standardul de Aur)

Metoda clasică și de referință („standardul de aur”) pentru diagnosticarea malariei este examinarea la microscop a unei probe de sânge. Pentru aceasta, se realizează două tipuri de preparate:

• Picătura groasă: Aceasta constă într-o cantitate mai mare de sânge, concentrată pe o lamă, ceea ce permite detectarea rapidă a prezenței paraziților, chiar dacă aceștia sunt în număr mic. Este testul ideal pentru a stabili dacă ai sau nu malarie.
• Frotiul subțire: Acesta folosește o singură picătură de sânge, întinsă într-un strat subțire, care permite vizualizarea clară a globulelor roșii. Acest preparat este esențial pentru a identifica specia exactă de Plasmodium care a cauzat infecția (ex: falciparum, vivax etc.) și pentru a calcula densitatea parazitară (cât de multe globule roșii sunt infectate), un indicator important al severității bolii.

Testele rapide de diagnostic (RDT)

Testele rapide (Rapid Diagnostic Tests – RDTs) sunt dispozitive asemănătoare testelor de sarcină, care detectează în câteva minute prezența unor proteine (antigene) specifice paraziților malariei într-o picătură de sânge. Acestea sunt extrem de utile în situații de urgență sau în locuri unde microscopia nu este disponibilă imediat. Testele rapide pot oferi un rezultat în 15-20 de minute, permițând începerea rapidă a tratamentului. De regulă, un rezultat pozitiv la un test rapid trebuie confirmat ulterior prin microscopie, care rămâne metoda de referință.

Alte teste de laborator (PCR și analize generale)

În anumite situații, mai ales în caz de diagnostic neclar sau pentru studii epidemiologice, se poate folosi testarea prin PCR (Reacția de Polimerizare în Lanț). Această metodă detectează materialul genetic al parazitului și este extrem de sensibilă, putând identifica infecții cu un număr foarte mic de paraziți. Pe lângă testele specifice pentru malarie, medicul va solicita și un set de analize generale de sânge, precum hemoleucograma (pentru a evalua gradul de anemie și numărul de trombocite), probe hepatice și renale, pentru a evalua gradul de afectare a organelor în cazul unei forme severe a bolii.

Cum te poate ajuta Poliana în diagnosticarea bolii?

Poliana pune la dispoziție un test rapid pentru identificarea Plasmodium falciparum. Acest test este util în cazurile suspecte de malarie, mai ales în zonele endemice sau în cazul călătoriilor recente în astfel de regiuni.

Beneficii ale testului rapid Poliana

• Rezultate rapide: Obții un rezultat în scurt timp, esențial pentru intervenție promptă.
• Accesibilitate: Disponibil în multiple locații Poliana, facilitând accesul rapid.
• Fiabilitate: Test validat pentru identificarea Plasmodium falciparum.

Cum să utilizezi serviciile Poliana

• Programează-te: Alege analiza pentru malarie din listă și programează-te cât mai repede.
• Efectuează testul: Realizează testul rapid pentru identificarea Plasmodium falciparum.
• Consultă rezultatele: Discută rezultatele cu medicul tău pentru a stabili pașii următori

👉 Știi cât de importantă este diagnosticarea rapidă și corectă pentru sănătatea ta, mai ales când vine vorba de boli serioase precum malaria. Nu amâna analiza pentru malarie care poate face diferența în identificarea și tratarea corectă a afecțiunii.

Tratament malarie – opțiuni și recomandări medicale

Tratamentul malariei este o urgență medicală care trebuie inițiată imediat după confirmarea diagnosticului. Abordarea terapeutică depinde de mai mulți factori esențiali, precum specia de parazit Plasmodium, severitatea bolii și starea pacientului. Automedicația este extrem de periculoasă și strict contraindicată.

Principiile de bază ale tratamentului

Tratamentul pentru malarie este întotdeauna stabilit de un medic specializat în boli infecțioase. Alegerea medicamentelor se face în funcție de trei criterii principale.

• specia de Plasmodium care a cauzat infecția, deoarece unele specii necesită tratamente specifice pentru a preveni recăderile,
• severitatea bolii; malaria necomplicată se poate trata oral, în timp ce malaria severă necesită spitalizare și administrare de medicamente intravenos,
• zona geografică unde a fost contractată infecția, pentru a alege un tratament eficient împotriva tulpinilor de paraziți rezistenți la anumite medicamente din acea regiune.

Tratamentul malariei simple

Pentru cazurile de malarie necomplicată, în special cea cauzată de Plasmodium falciparum, tratamentul standard la nivel mondial este terapia combinată pe bază de artemisinină (ACT). Aceasta presupune administrarea simultană a două medicamente: un derivat de artemisinină, care acționează foarte rapid și reduce masa parazitară, și un alt medicament partener, care acționează mai lent, dar elimină paraziții rămași. Combinația previne dezvoltarea rezistenței la tratament.

Schema de tratament este de scurtă durată, de obicei trei zile, și este foarte eficientă dacă este administrată corect. Pentru alte specii, precum P. vivax și P. ovale, pe lângă tratamentul pentru faza acută, este necesară și o cură suplimentară cu un medicament numit primachină, pentru a eradica formele latente ale parazitului din ficat și a preveni recăderile.

Tratamentul malariei severe

Malaria severă reprezintă o urgență medicală absolută și necesită internare imediată, de preferat într-o secție de terapie intensivă. Tratamentul de primă linie pentru malaria severă, atât la adulți, cât și la copii, este administrarea de artesunat intravenos. Acesta este cel mai eficient medicament disponibil, acționând rapid pentru a reduce numărul de paraziți din sânge și pentru a preveni leziunile organelor.

Pe lângă tratamentul antimalaric, managementul în spital include și măsuri de susținere a funcțiilor vitale, precum reechilibrare hidroelectrolitică, managementul anemiei severe prin transfuzii de sânge, controlul convulsiilor, suport ventilator în caz de detresă respiratorie și, dacă este necesar, dializă pentru insuficiența renală.

Recomandări esențiale post-tratament

După finalizarea curei de tratament, este foarte important să respecți indicațiile medicului. Este absolut necesar să finalizezi întreaga schemă de tratament, chiar dacă te simți mai bine după primele zile, pentru a te asigura că toți paraziții sunt eliminați din organism. De asemenea, medicul îți va recomanda să revii pentru analize de sânge de control (examinare microscopică) pentru a confirma vindecarea parazitologică. În cazul în care febra reapare după terminarea tratamentului, trebuie să contactezi imediat medicul.

Cum se poate preveni malaria, mai ales în zonele endemice?

Prevenirea malariei se bazează pe două piloni importanți: evitarea înțepăturilor de țânțari și administrarea tratamentului profilactic înainte și după expunerea în zone cu risc. Nicio metodă nu oferă protecție absolută, dar combinarea acestor măsuri poate reduce considerabil riscul de infectare.

Conștientizarea riscului

Înainte de a planifica o călătorie într-o țară tropicală sau subtropicală, este fundamental să te consulți cu un medic specializat în medicină de boli infecțioase. Acest consult ar trebui să aibă loc cu cel puțin 4-6 săptămâni înainte de plecare.

Medicul îți va oferi informații exacte despre riscul de malarie specific destinației tale (deoarece riscul variază foarte mult de la o regiune la alta), despre sezonul de transmitere și despre cele mai potrivite măsuri de protecție pentru tine.

Prevenirea înțepăturilor de țânțar

Deoarece malaria este transmisă prin înțepătura țânțarului Anopheles, măsurile eficiente includ folosirea constantă a produselor concepute pentru a preveni sau reduce atacurile insectelor, care să conțină DEET, icaridină sau citriodiol.

De asemenea, este recomandat să porți îmbrăcăminte de protecție, precum bluze cu mânecă lungă, pantaloni lungi și șosete, mai ales seara și noaptea.

O altă măsură foarte eficientă este dormitul sub o plasă de țânțari tratată cu insecticid, asigurându-te că este bine fixată sub saltea. Cazarea în camere cu aer condiționat și cu plase la ferestre și uși reduce, de asemenea, semnificativ riscul de a fi înțepat.

Profilaxia medicamentoasă (chemoprofilaxie)

Pentru majoritatea zonelor cu risc înalt de malarie, pe lângă măsurile de protecție împotriva înțepăturilor, se recomandă și administrarea unor medicamente antimalarice pentru a preveni instalarea bolii. Această metodă se numește chemoprofilaxie.

Există mai multe scheme de tratament profilactic, iar medicul o va alege pe cea mai potrivită pentru tine în funcție de destinație (din cauza rezistenței parazitului la anumite medicamente), durata șederii și starea ta de sănătate. Este foarte important să respecți cu strictețe schema de administrare: tratamentul trebuie început înainte de a ajunge în zona de risc, continuat pe toată durata șederii și finalizat după părăsirea zonei endemice, conform prescripției medicale.

Diagnosticul și tratamentul rapid

Nicio metodă de profilaxie nu este 100% eficientă, așadar este vital să fii conștient de simptomele malariei. Orice episod de febră, însoțit de simptome asemănătoare gripei, care apare la mai mult de o săptămână după intrarea într-o zonă endemică sau în primele luni (până la un an) după întoarcerea acasă, trebuie considerat o posibilă urgență medicală. În această situație, trebuie să soliciți imediat un consult medical și să menționezi explicit istoricul tău de călătorie. Un diagnostic pus rapid și un tratament inițiat prompt sunt esențiale pentru a preveni complicațiile grave ale bolii.

👉 Dacă dorești să îți monitorizezi sănătatea sau ai nevoie de analize medicale rapide și precise, Poliana îți pune la dispoziție o gamă variată de teste de laborator la prețuri afișate pe site. Descoperă mai multe despre serviciile Poliana.

Sursă foto: Shutterstock

Surse de documentare:

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Fact sheet despre malarie, 11 decembrie 2024. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/malaria –
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), World malaria report 2024. https://www.who.int/teams/global-malaria-programme/reports/world-malaria-report-2024
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), WHO guidelines for malaria, 30 noiembrie 2024. https://iris.who.int/handle/10665/379635
Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Reinvigorated global efforts needed to curb rising malaria threat, 11 decembrie 2024. https://www.who.int/news/item/11-12-2024-reinvigorated-global-efforts-needed-to-curb-rising-malaria-threat
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Clinical Guidance: Malaria Diagnosis & Treatment in the U.S., 5 iunie 2024. https://www.cdc.gov/malaria/hcp/clinical-guidance/index.html
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Malaria, 27 august 2024. https://www.cdc.gov/malaria/index.html
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Malaria | CDC Yellow Book 2024. https://wwwnc.cdc.gov/travel/yellowbook/2024/infections-diseases/malaria
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), General Approach to Treatment | Malaria, 20 mai 2025. https://www.cdc.gov/malaria/hcp/clinical-guidance/general-treatment.html
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Preventing Malaria While Traveling, 11 aprilie 2024. https://www.cdc.gov/malaria/prevention/index.html
Centrul American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Treatment of Malaria, 25 aprilie 2024. https://www.cdc.gov/malaria/treatment/index.html
National Center for Biotechnology Information (NCBI), StatPearls – Malaria, 31 iulie 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551711/
National Center for Biotechnology Information (NCBI), StatPearls – Plasmodium falciparum Malaria, 8 august 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK555962/
JAMA Network, Diagnosis, Treatment, and Prevention of Malaria in the US: A Review, 2 august 2022. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35916842/
PubMed, Cerebral malaria induced by plasmodium falciparum: clinical features, pathogenesis, diagnosis, and treatment, 25 iulie 2022. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35959375/
Nature Microbiology, Plasmodium falciparum resistant to artemisinin and diagnostics have emerged in Ethiopia, 28 august 2023. https://www.nature.com/articles/s41564-023-01461-4