Dictionar de analize

Exsudatul faringian micologic este o investigatie care permite identificarea fungilor care determina infectii la nivelul cailor respiratorii superioare sau a cavitatii bucale. In cazul unei infectii fungice, se poate efectua si antibiograma, pentru a determina care sunt antimicoticele ce pot fi utilizate in schema terapeutica.

In cadrul examenului exsudat este analizata o proba de la nivelul faringelui. Pe baza acesteia se realizeaza o cultura de fungi, care permite evidentierea speciilor existente. In cazul identificarii unor specii patologice sau a multiplicarii excesive a fungilor aflati in mod mormal la nivelul faringelui se realizeaza si antibiograma.

Proba prelevata prin intermediul tamponului este prelucrata in laborator, aceasta inoculandu-se (aplicandu-se) pe o placa cu un mediu de cultura specific pentru cresterea fungilor. Placa este lasata la incubat la temperatura si umiditate adecvate, pentru ca fungii sa se multiplice. Ulterior, cultura fungica este analizata pentru a determina ce specii sunt prezente. In cazul multiplicarii excesive a funglilor se efectueaza si antibiograma. Aceasta permite determinarea antifungicului potrivit pentru tratarea infectiei si contribuie la o rata de succes mai crescuta a tratamentului.

Exsudatul faringian este recomandat de catre medic cand este suspectata o infectie fungica. Astfel, indicatia de realizare a exsudatului se face in cazul prezantarii urmatoarelor manifesari la nivelul cavitatii bucale sau a faringelui:

• ulceratii;
• zone eritematoase;
• placarde albicioase;
• gust neplacut in gura;
• afectarea gustului alimentelor;
• dificultati la inghitire;
• senzatia de gura uscata;
• cheilita angulara (pielea este uscata si crapata la nivelul colturilor gurii).

In cazul unei infectii fungice pot fi prezente si simptome nespecifice sistemice, precum:

• febra;
• oboseala;
• stare generala alterata;
• cefalee (durere de cap);
• adenopatii (marirea in volum a ganglionilor cervicali);

Este important ca inca de la aparitia primelor simptome sa fie consultat medicul. Acesta poate indruma pacientul spre investigatiile necesare diagnosticarii sau ii poate recomanda tratamentul adecvat.

Prelevarea probei necesare realizarii exsudatului faringian necesita o pregatire speciala daca se doreste obtinerea unor rezultate concludente. Astfel, sunt indicate urmatoarele:

• repaus alimentar si evitarea consumului de lichide cu minimum 5 ore inainte;
• evitarea fumatului cu minimum 2 ore inainte;
• lipsa igienizarii cavitatii orale inainte de prelevarea probei (igienizarea poate fi realizata ulterior).

De asemenea, este important a-i spune medicului tratamentele urmate. Administrarea unor medicamente, precum antimicoticele pot modifica rezultatele investigatiei, obtinandu-se rezultate fals negative. De aceea, este important ca inainte cu aproximativ o saptamana administrarea acestor medicamente sa fie intrerupta.

Prelevarea probei se face deseori dimineata. Procesul este unul de scurta durata si nu este dureros. Pacientul este rugat sa se aseze pe un scaun si sa realizeze extensia capului, sprijinandu-se cu capul de un perete sau de spatarul scaunului. Pentru a evidentia mai bine faringele se poate utiliza o spatula folosita pentru a apasa limba. Ulterior, este introdus un tampon in cavitatea bucala si cu miscari fine se aplica tamponul la nivelul faringelui, al pilierilor amigdalieni si al amigdalelor. In timpul prelevarii probei, unii pacienti pot avea un reflex de tuse sau de greata, dar acestea dispar imediat ce recoltarea este finalizata.

Rezultatele acestei analize sunt emise de catre laborator in aproximativ 3 zile lucratoare. Acestea evidentiaza daca pacientul prezinta o infectie fungica si care este agentul patogen responsabil de aceasta. Daca este efectuata antibiograma, rezultatele sunt insotite si de o lista cu agenti antimicotici ce pot fi utilizati in schema terapeutica. In functie de particularitatile medicale ale fiecarui pacient, medicul va alege una dintre substantele medicamentoase, va indica metoda de administrare și doza corespunzatoare.

Un rezultat negativ sugereaza lipsa unei infectii fungice la nivelul cavitatii bucale sau a faringelui. In cazul in care sunt prezente simptome ce aduc disconfort pacientului, medicul poate recomanda investigatii suplimentare pentru stabilirea diagnosticului corespunzator.

In cadrul consultului medical, pacientul afla cele mai corecte informatii despre patologia diagnosticata si despre metode de preventie a infectiilor. Uneori, medicul poate folosi un limbaj greu de inteles, de aceea, este important ca pacientul sa isi expune eventuale nelamuriri. Astfel, poate adresa urmatoarele tipuri de intrebari:

• Ce semnificatie au rezultatele obtinute?
• Exista unele modificari ale stilului de viata care pot preveni reinfectarea?
• Infectia poate fi transmisa si altor persoane?
• Care sunt metodele prin care pot creste eficienta tratamentului?