Colesterolul este un termen des întâlnit în analizele de sânge și în discuțiile despre sănătatea inimii, dar puțini știu exact ce înseamnă și ce rol joacă în organism. Deși este adesea perceput că fiind ceva negativ, colesterolul este esențial pentru funcționarea normală a corpului. Problemele apar atunci când nivelurile sale devin dezechilibrate, ceea ce poate crește riscul de boli cardiovasculare.
În continuare, ne propunem să explicăm clar ce este colesterolul și de ce este important. Vom discuta despre cele trei componente principale ale profilului lipidic, HDL (colesterolul „bun”), LDL (colesterolul „rău”) și trigliceridele și vom clarifica ce înseamnă valorile optime, la limită sau crescute pentru fiecare. De asemenea, vom explora factorii care influențează aceste valori și de ce este important să ne monitorizăm colesterolul regulat, mai ales după vârstă de 30 de ani sau dacă avem un istoric familial de afecțiuni cardiace.
Indiferent dacă ai primit recent rezultatele analizelor sau pur și simplu îți dorești să previi problemele de sănătate, acest ghid te va ajuta să înțelegi mai bine colesterolul și cum să-l ții sub control.
Ce este colesterolul?
Colesterolul este o substanță lipidică (grăsime) de tip ceros, esențială pentru funcționarea organismului. Este produs în cea mai mare parte de ficat, dar se găsește și în alimentele de origine animală, precum carne, ouă și produse lactate.
Colesterolul nu este „bun” sau „rău”. El devine o problemă doar atunci când valorile sale sunt dezechilibrate, ceea ce poate duce la acumularea plăcilor de grăsime în vasele de sânge și creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare.
Ce rol are colesterolul?
Deși este adesea perceput negativ, colesterolul joacă un rol crucial în menținerea sănătății generale. Printre funcțiile sale esențiale se numără:
- Componentă a membranelor celulare – colesterolul asigură stabilitatea și fluiditatea membranei celulare, permițând funcționarea corectă a celulelor din întregul organism;
- Precursor al hormonilor steroizi – din colesterol se sintetizează hormoni importanți, precum cortizolul, estrogenul, testosteronul și alți hormoni ai glandelor suprarenale;
- Precursor al vitaminei D – sub acțiunea razelor UV, colesterolul din piele este transformat în vitamina D, esențială pentru sănătatea oaselor și sistemul imunitar;
- Formarea acizilor biliari – colesterolul este utilizat de ficat pentru a produce acizi biliari, necesari în digestia și absorbția grăsimilor din alimente.
Colesterolul „bun” (HDL) vs. colesterolul „rău” (LDL): care este diferența?
Deși cuvântul „colesterol” este adesea asociat cu ceva negativ, nu tot colesterolul este dăunător. În realitate, există două tipuri principale, HDL și LDL, cu roluri foarte diferite în organism. Înțelegerea diferenței dintre colesterolul „bun” și cel „rău” este esențială pentru evaluarea riscului cardiovascular și pentru luarea unor decizii mai bune legate de stilul de viață și tratament.
Ce este colesterolul LDL?
Colesterolul LDL (Low-Density Lipoprotein), cunoscut și sub denumirea de colesterol „rău”, este o lipoproteină cu densitate mică, care transportă colesterolul de la ficat către celulele și țesuturile organismului.
Când nivelul LDL este prea ridicat, colesterolul în exces se poate depune pe pereții arterelor, formând plăci de aterom. Aceste depuneri îngustează arterele și cresc riscul de afecțiuni cardiovasculare, precum ateroscleroza, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Iată care sunt caracteristicile colesterolului LDL:
- Transportă colesterolul către țesuturi;
- Poate forma plăci de aterom în artere;
- Niveluri crescute = risc cardiovascular crescut.
Cauze ale colesterolului LDL mărit
Colesterolul LDL („rău”) poate crește din mai multe motive, adesea combinate. Printre cele mai frecvente cauze se numără:
- Alimentația bogată în grăsimi săturate;
- Sedentarismul;
- Fumatul;
- Excesul ponderal;
- Hipotiroidismul;
- Diabetul zaharat;
- Bolile renale.
👉 Ai grijă de inima ta înainte să apară problemele! Analiza colesterolului LDL este esențială pentru a depista din timp riscurile cardiovasculare și pentru o monitorizare eficientă a tratamentelor sau schimbărilor în stilul de viață. Informează-te și programează analiza, un pas simplu care poate face o diferență majoră pentru sănătatea ta!
Ce este colesterolul HDL?
Colesterolul HDL (High-Density Lipoprotein), cunoscut și că colesterol „bun”, este o lipoproteină cu densitate mare, care ajută la protejarea sistemului cardiovascular.
Rolul său principal este de a prelua colesterolul în exces din sânge și din pereții vaselor de sânge, transportandu-l înapoi la ficat, unde este metabolizat și eliminat din organism. Astfel, HDL contribuie la reducerea riscului de formare a plăcilor de aterom și protejează împotriva afecțiunilor, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Vezi care sunt caracteristicile colesterolului HDL:
- Transportă colesterolul înapoi la ficat;
- Ajută la eliminarea excesului de colesterol;
- Niveluri ridicate = protecție cardiovasculară.
Cauze ale colesterolului HDL mărit
Colesterolul HDL („colesterolul bun”) are rol protector pentru sistemul cardiovascular, iar un nivel crescut este, în general, benefic. Totuși, există situații în care HDL este peste limitele obișnuite, iar cauzele pot fi:
- Activitate fizică intensă și constantă, care stimulează creșterea HDL și îmbunătățește profilul lipidic;
- Alimentație bogată în grăsimi sănătoase, cum ar fi omega-3 din pește, ulei de măsline, nuci și semințe;
- Factori genetici, unele persoane moștenesc un profil lipidic cu HDL în mod natural mai ridicat;
- Administrarea unor medicamente, cum ar fi tratamentele cu estrogen (la femei) sau anumite statine;
- Scăderea ponderală, mai ales în cazul persoanelor supraponderale sau obeze, poate duce la creșterea HDL.
Cauze ale colesterolului HDL scăzut
Nivelurile scăzute de HDL pot crește riscul de afecțiuni ale inimii și sunt influențate de mai mulți factori:
- Sedentarismul – lipsa activității fizice duce la scăderea HDL-ului;
- Fumatul – reduce nivelul HDL și afectează funcția acestuia;
- Obezitatea – în special grăsimea abdominală este asociată cu HDL scăzut;
- Dietă nesănătoasă – consumul de grăsimi trans, zahăr și carbohidrați rafinați scade HDL-ul;
- Diabetul și rezistența la insulină – afectează negativ nivelul HDL;
- Factori genetici – unele persoane au predispoziție ereditară pentru HDL scăzut;
- Alcoolul în exces – poate reduce HDL;
- Boli hepatice sau renale – influențează metabolismul grăsimilor;
- Anumite medicamente, cum ar fi beta-blocantele sau steroizii anabolizanți, pot scădea HDL-ul.
👉 Vrei să afli dacă ai suficient „colesterol bun” care să-ți protejeze inima? Testul de colesterol HDL este esențial pentru evaluarea riscului de boli cardiovasculare chiar înainte de apariția simptomelor.
Ce este colesterolul seric total (colesterol total)?
Colesterolul seric total reprezintă cantitatea totală de colesterol din sânge, care include colesterolul LDL („rău”), HDL („bun”) și o parte din trigliceride. Este un indicator de bază pentru evaluarea profilului lipidic și a riscului cardiovascular. Deși nu oferă detalii complete, un nivel crescut al colesterolului total poate semnala un dezechilibru lipidic ce necesită investigații suplimentare.
Cauze ale colesterolului seric total mărit
- Dietă bogată în grăsimi saturate și trans;
- Sedentarismul;
- Factori genetici;
- Afecțiunile endocrine sau metabolice;
- Fumatul;
- Consumul excesiv de alcool.
Cauze ale colesterol seric total scăzut
Deși mai puțin frecvent discutat, un colesterol seric total scăzut poate fi asociat cu anumite afecțiuni sau dezechilibre din organism. Printre cauzele posibile se numără:
- Malnutriția sau dietele foarte restrictive, care limitează aportul de grăsimi esențiale și calorii;
- Afecțiuni hepatice severe, precum ciroză sau insuficientă hepatică, deoarece ficatul este principalul organ implicat în sinteza colesterolului;
- Hipertiroidismul, care accelerează metabolismul și poate reduce nivelul colesterolului din sânge;
- Anumite boli cronice, cum ar fi cancerul, tuberculoza sau infecțiile grave, care afectează echilibrul metabolic;
- Anemie severă sau alte afecțiuni hematologice, care pot altera valorile profilului lipidic;
- Factori genetici, deși mai rari, pot determina un nivel anormal de scăzut al colesterolului în lipsa altor cauze evidente;
- Administrarea prelungită a unor medicamente, cum ar fi statinele în doze mari sau alte terapii hipolipemiante.
👉 Ai grija de inima ta! Programeaza o analiza de colesterol total si afla din timp daca valorile tale sunt in limite normale.
Ce legătură au trigliceridele cu colesterolul?
Trigliceridele reprezintă un tip de grăsime din sânge, formată din caloriile pe care organismul nu le folosește imediat și care sunt stocate în celulele adipoase. Nivelurile ridicate de trigliceride sunt asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, mai ales în combinație cu LDL crescut și HDL scăzut.
Care sunt valorile optime pentru colesterol și trigliceride? (tabel valori colesterol)
Valorile colesterolului și trigliceridelor din sânge joacă un rol esențial în evaluarea riscului cardiovascular. Menținerea acestor valori în limite optime contribuie la prevenirea afecțiunilor, precum ateroscleroza, infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile de referință pentru colesterol total, LDL, HDL și trigliceride, alături de intervalele considerate normale, la limită sau crescute.
Tip analiză | Nivel optim | La limită | Nivel crescut | Foarte crescut |
Colesterol total | < 200 mg/dL | 200-239 mg/dL | >= 240 mg/dL | – |
Colesterol LDL | < 100 mg/dL | 100-149 mg/dL | < 150 mg/dL | >= 160 mg/dL |
Colesterol HDL | >= 60 mg/dL | 40-59 mg/dL | < 40 mg/dL – barbati < 50 mg/dL – femei | – |
Trigliceride | < 150 mg/dL | 150-199 mg/dL | 200-499 mg/dL | >= 500 mg/dL |
Valorile optime pot varia în funcție de factorii de risc individuali precum:
- Diabet zaharat;
- Boli cardiovasculare preexistente;
- Hipertensiune arterială;
- Istoric familial de boli de inimă.
De aceea, interpretările corecte trebuie făcute de către un medic, în funcție de contextul clinic al fiecărui pacient.
De ce este important să îți monitorizezi regulat nivelul de colesterol?
Colesterolul crescut (hipercolesterolemia) nu provoacă simptome evidente, motiv pentru care este adesea numit „ucigașul tăcut”. Fără analize regulate, nivelurile periculoase pot trece neobservate până la apariția unor evenimente grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Monitorizarea periodică permite detectarea precoce și intervenția eficientă, atât în prevenirea primară (înainte de apariția bolii), cât și în cea secundară (la pacienții deja diagnosticați cu afecțiuni cardiovasculare), pentru a evita complicațiile.
Ce factori pot influența nivelul de colesterol?
- Alimentația bogată în grăsimi saturate și trans – consumul frecvent de alimente procesate, prăjeli, produse de patiserie și carne roșie poate crește nivelul colesterolului total și al LDL („colesterolul rău”);
- Stilul de viață sedentar – lipsa activității fizice duce la scăderea HDL („colesterolul bun”) și favorizează acumularea de grăsimi în sânge;
- Fumatul – afectează pereții vaselor de sânge, reduce nivelul de HDL și accelerează procesul de ateroscleroză;
- Consumul excesiv de alcool – poate crește nivelul trigliceridelor și al colesterolului total, cu atât mai mult atunci când este asociat cu o alimentație dezechilibrată;
- Supraponderalitatea și obezitatea – excesul de greutate este adesea asociat cu un profil lipidic dezechilibrat: trigliceride și LDL crescute, HDL scăzut;
- Vârsta și sexul – odată cu înaintarea în vârstă, colesterolul tinde să crească. Bărbații au un risc mai mare la vârste tinere, în timp ce femeile pot avea valori crescute după menopauză;
- Istoricul familial de hipercolesterolemie – predispoziția genetică joacă un rol important, mai ales în cazurile de colesterol mărit;
- Afecțiuni precum diabetul zaharat, hipotiroidismul și bolile renale – aceste boli afectează metabolismul lipidic și pot duce la creșterea colesterolului și a trigliceridelor, chiar și în absența altor factori.
Unde poți verifica nivelul de colesterol?
Nivelul de colesterol se măsoară printr-o analiză simplă de sânge, numită profil lipidic, care include: colesterol total, LDL colesterol („rău”), HDL colesterol („bun”) și trigliceride.
La Poliana, poți efectua profilul lipidic pentru o evaluare completă a riscului cardiovascular. Acest test te ajută să înțelegi mai bine starea ta de sănătate și să discuți cu medicul cele mai bune măsuri de prevenție sau tratament.
👉 Vrei să știi cum stai cu sănătatea inimii tale? Profilul lipidic este o analiză esențială, care îți arată nivelul grăsimilor din sânge, inclusiv colesterolul „bun”, „rău” și trigliceridele și te ajută să previi afecțiuni grave, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Ce regim să ții pentru colesterol mărit
Un regim alimentar pentru colesterol mărit are că scop reducerea colesterolului „rău” (LDL) și creșterea colesterolului „bun” (HDL). Alimentația trebuie să fie echilibrată și săracă în grăsimi saturate și trans. National Library of Medicine recomandă:
- Consum crescut de legume, fructe, leguminoase și cereale integrale;
- Alegerea grăsimilor sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci);
- Introducerea peștelui gras (somon, macrou, sardine) de 2-3 ori pe săptămână;
- Limitarea cărnii roșii, mezelurilor, brânzeturilor grase și alimentelor procesate;
- Evitarea prajelilor și a produselor de patiserie;
- Reducerea consumului de zahăr și alcool.
Acest regim trebuie completat cu mișcare regulată și, dacă este necesar, cu tratament prescris de medic.
Cum se tratează colesterolului mărit?
Ca să ții sub control colesterolul mărit, trebuie să faci schimbări în stilul de viață și, uneori, să iei și medicamente. Iată ce poți face:
Schimbarea stilului de viață
- Optează pentru o alimentație echilibrată, variată și sănătoasă;
- Fă mișcare cel puțin 30 de minute pe zi, de 5 ori pe săptămână (mers pe jos, grădinărit, dans);
- Menține greutatea în limite normale;
- Renunță la fumat.
Tratament medicamentos
Dacă schimbările în stilul de viață nu sunt suficiente, medicul îți poate recomanda medicamente pentru colesterol, cum ar fi:
- Statine (cele mai folosite, reduc producția de colesterol în ficat);
- Inhibitori ai absorbției colesterolului;
- Fibrați (reduc nivelul trigliceridelor);
- Sechestranți de acizi biliari;
- Inhibitori PCSK9 (pentru cazuri foarte grave).
Monitorizare și ajustare
Este important să-ți verifici periodic nivelul colesterolului, ca să vezi dacă tratamentul funcționează. Medicul poate schimba planul de tratament în funcție de rezultate.
Trebuie să știi că nu există o perioadă fixă în care colesterolul scade. Depinde de cât de mare este problema și de cât de bine respecți tratamentul.
De obicei, primele rezultate apar după o lună și jumătate sau două, dar poate dura câteva luni până ajungi la valorile dorite.
Ce situații legate de colesterol necesită atenție specială?
Există câteva situații legate de colesterol care necesită o atenție specială:
- Colesterol non-HDL ridicat – acesta include toate tipurile de colesterol „rău”, nu doar LDL-ul. Un nivel ridicat poate indică un risc cardiovascular crescut, chiar dacă LDL-ul este în limite normale;
- Colesterolul LDL scăzut – deși nu este foarte des întâlnită, această situație poate apărea în caz de malnutriție severă, hipertiroidism sau boli de ficat. Trebuie investigate cauzele, deoarece un nivel prea scăzut poate afecta producția de hormoni și funcționarea celulelor;
- Hipercolesterolemia familială – această este o boală genetică, care determină niveluri foarte ridicate de LDL colesterol încă de la vârste tinere. Persoanele afectate au un risc crescut de boli de inimă premature și au nevoie de tratament agresiv;
- Colesterolul în sarcină – în timpul sarcinii, nivelurile de colesterol cresc în mod natural,ca să susțină dezvoltarea copilului. Este important să monitorizezi valorile, dar de obicei nu este nevoie de tratament.
Colesterolul este o componentă esențială pentru funcționarea organismului, dar dezechilibrele pot avea consecințe serioase asupra sănătății cardiovasculare. Valorile optime variază în funcție de tipul de colesterol (LDL, HDL, total, trigliceride) și de factorii individuali de risc. Monitorizarea regulată prin analize de sânge, adoptarea unui stil de viață sănătos și, dacă este necesar, tratamentul medical pot preveni complicații precum infarctul sau accidentul vascular cerebral. Înțelegerea profilului lipidic este un pas important spre menținerea sănătății inimii pe termen lung.
Disclaimer: Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Surse foto: Shutterstock.com
Bibliografie
What Your Cholesterol Levels Mean, https://www.heart.org/en/health-topics/cholesterol/about-cholesterol/what-your-cholesterol-levels-mean
Cholesterol Levels, https://medlineplus.gov/lab-tests/cholesterol-levels/
Cholesterol levels, https://www.nhs.uk/conditions/high-cholesterol/cholesterol-levels/
Understand your cholesterol test results, https://www.heartuk.org.uk/cholesterol/understanding-your-cholesterol-test-results-
Cholesterol, https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/cholesterol
Triglycerides, https://medlineplus.gov/triglycerides.html#:~:text=Triglycerides%20are%20a%20type%20of,does%20not%20need% 20right%20away
High Blood Triglycerides, https://www.nhlbi.nih.gov/health/high-blood-triglycerides
How to Lower Cholesterol with Diet, https://medlineplus.gov/howtolowercholesterolwithdiet.html