Hipertensiunea arterială: cauze, simptome, diagnostic și ce analize sunt necesare

Hipertensiunea arterială apare atunci când presiunea sângelui asupra pereților arterelor se menține la valori crescute. De cele mai multe ori, nu provoacă simptome evidente, însă, netratată, poate afecta inima, creierul și rinichii. Diagnosticul se stabilește prin măsurarea repetată a tensiunii arteriale, iar analizele de sânge și urină ajută la evaluarea stării de sănătate și la identificarea unor posibile cauze sau complicații.

Ce trebuie să știi acum despre hipertensiunea arterială:

• Hipertensiunea este numită adesea „ucigașul tăcut”, deoarece poate evolua fără simptome clare ani de zile, deteriorând arterele și organele vitale.
• Diagnosticul corect se bazează pe măsurători repetate ale tensiunii și pe un set de analize de laborator care verifică funcția rinichilor, inima și metabolismul.
• Netratată, boala crește substanțial riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau insuficiență renală cronică.
• Adoptarea unui stil de viață echilibrat și urmarea tratamentului prescris de medic pot menține valorile tensionale în limite optime pe termen lung.

Descoperă în continuare tot ce trebuie să știi despre hipertensiunea arterială.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială este o afecțiune cardiovasculară cronică definită prin exercitarea unei presiuni constant ridicate a sângelui asupra pereților arterelor. Când inima pompează sângele prin sistemul circulator, presiunea arterială este determinată atât de forța contracției cardiace, cât și de elasticitatea și calibrul vaselor sangvine, mai ales de la nivel periferic. Dacă vasele devin rigide sau îngustate, inima este nevoită să depună un efort considerabil mai mare pentru a asigura oxigenarea și hrănirea întregului organism.

Această sarcină mecanică crescută slăbește în timp structura pereților vasculari și forțează mușchiul inimii să se îngroașe, favorizând apariția afecțiunilor cardiovasculare grave.

Ce valori ale tensiunii arteriale sunt considerate normale?

Valorile tensiunii arteriale sunt considerate optime atunci când presiunea sistolică este sub 120 mmHg, iar cea diastolică se situează sub 80 mmHg, însă intervalul de normalitate se situează pană la 139 mmHg – valoarea tensiunii sistolice și 89 mmHg – valoarea diastolică.

Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) clasifică valorile tensionale măsurate la adult în următoarele categorii standard:

Dacă în urma măsurătorilor repetate observi că valorile tale depășesc 140/90 mmHg, consultul medical este esențial pentru evaluarea stării vaselor de sânge.

De ce este hipertensiunea arterială periculoasă?

Hipertensiunea arterială este extrem de periculoasă deoarece distruge treptat și silențios structura arterelor fără a provoca durere sau manifestări clinice evidente în stadiile inițiale. Fluxul continuu de sânge sub presiune ridicată determină microleziuni ale endoteliului vascular, stratul celular protector din interiorul vaselor. În aceste mici fisuri se depun particulele de colesterol, formând plăci de aterom care îngustează lumenul arterelor și îngreunează circulația. Inima este nevoită să pompeze cu o forță sporită, ceea ce duce treptat la oboseala mușchiului cardiac și la o alimentare deficitară a organelor vitale cu oxigen.

Hipertensiunea arterială crește dramatic riscul de evenimente fatale sau invalidante, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și insuficiența renală.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?

Cauzele creșterii tensiunii arteriale sunt multiple și se împart medical în două mari categorii, în funcție de prezența sau absența unei afecțiuni de bază identificabile: hipertensiunea esențială și secundară.

Hipertensiunea esențială (primară)

Hipertensiunea esențială este cea mai răspândită formă și reprezintă creșterea presiunii arteriale din motive multifactoriale, fără a avea o cauză direct identificabilă.

Factori majori implicați în apariția hipertensiunii esențiale:

• Predispoziția genetică și istoricul familial de afecțiuni cardiovasculare premature.
• Înaintarea în vârstă asociată cu pierderea naturală a elasticității peretelui arterial.
• Consumul excesiv de sare din alimentație, ce favorizează retenția de apă în organism.
• Sedentarismul și obezitatea, care solicită un efort suplimentar din partea aparatului circulator.
• Fumatul și consumul frecvent de alcool, factori ce deteriorează direct peretele vascular.
• Stresul cronic susținut, care stimulează eliberarea prelungită de hormoni vasoconstrictori.

Hipertensiunea secundară (renală, endocrină, medicamentoasă)

Hipertensiunea secundară reprezintă o creștere a tensiunii arteriale declanșată direct de o altă afecțiune medicală identificabilă sau de acțiunea unor substanțe chimice.

Categorii de cauze secundare:

• Afecțiunile renale, precum stenoza de arteră renală, glomerulonefrita sau boala cronică de rinichi.
• Dereglările endocrine, cum ar fi hipertiroidismul, sindromul Cushing sau feocromocitomul.
• Sindromul de apnee obstructivă în somn, ce provoacă hipoxie și descărcări bruște de adrenalină.
• Anumite medicamente uzuale, printre care antiinflamatoarele nesteroidiene, cortizonul, decongestionantele nazale sau contraceptivele orale.

🔍 Pentru o evaluare completă a stării tale de sănătate și depistarea din timp a oricăror dereglări metabolice, alege un pachet de analize anuale la Poliana, rețeaua de laboratoare și policlinici aproape de tine, cu servicii medicale complete.

Cu o rețea extinsă de laboratoare, puncte de recoltare și policlinici la nivel național, Poliana aduce serviciile medicale de calitate mai aproape de oameni. Portofoliul său acoperă o gamă completă de analize de laborator. Echipa Poliana se ghidează după valori precum integritatea și competența, iar procedurile utilizate respectă standardele de calitate atestate prin certificări specifice domeniului medical.

Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale?

Simptomele hipertensiunii arteriale lipsesc adesea cu desăvârșire, însă valorile foarte ridicate sau oscilațiile bruște de tensiune pot genera manifestări clinice de avertizare.

Semne care pot indica o creștere a tensiunii arteriale:

• Dureri de cap matinale, localizate în special în zona cefei sau a frunții.
• Senzație de amețeală, instabilitate la mers sau tulburări de echilibru.
• Zgomote în urechi, sub formă de țiuituri sau vâjâituri continue.
• Tulburări de vedere tranzitorii, puncte luminoase sau senzație de vedere încețoșată.
• Sângerări nazale spontane și frecvente fără cauze locale aparente.
• Senzație de oboseală accentuată, palpitații și dificultăți de respirație la efort minim.

Cum se diagnostichează hipertensiunea arterială?

Diagnosticul corect de hipertensiune arterială se bazează pe măsurători repetate ale presiunii sanguine în cabinetul medical și pe evaluarea profilului tensional zilnic.

Etape esențiale pentru stabilirea diagnosticului:

• Măsurarea tensiunii în cabinet de cel puțin două sau trei ori în vizite medicale separate.
• Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (Holter TA) timp de 24 de ore.
• Automonitorizarea valorilor la domiciliu, dimineața și seara, folosind un tensiometru validat clinic.
• Efectuarea unei electrocardiograme sau ecografii cardiace pentru a depista eventualele modificări ale mușchiului inimii.
• Examenul fundului de ochi pentru evaluarea directă a vaselor sanguine retiniene.

Ce analize de sânge și urină sunt necesare la debut?

La debutul hipertensiunii arteriale, analizele de sânge și urină ajută la evaluarea funcției rinichilor, a riscului cardiovascular și metabolic și la identificarea unor posibile cauze secundare. Investigațiile recomandate pot varia în funcție de istoricul și starea de sănătate a fiecărei persoane.

Funcția renală (creatinină, uree)

Măsurarea creatininei și a ureei serice este crucială, deoarece rinichii pot fi atât cauza principală a hipertensiunii, cât și prima victimă a acesteia. Rinichii filtrează sângele și reglează volumul de fluide, iar presiunea arterială ridicată deteriorează nefronii, ducând la acumularea toxinelor azotate în organism.

🔍 Pentru o evaluare de bază, discută cu medicul despre analizele necesare pentru verificarea funcției renale.

Profilul lipidic și glicemia

Determinarea colesterolului total, LDL, HDL, a trigliceridelor și a glicemiei permite calcularea riscului cardiovascular global și depistarea diabetului zaharat. Asocierea hipertensiunii cu hipercolesterolemia accelerează formarea plăcilor ateromatoase și îngustarea arterelor coronare și cerebrale.

🔍 Verifică-ți periodic profilul lipidic și glicemia, mai ales dacă ai valori crescute ale tensiunii arteriale.

Ionograma (potasiu) – hiperaldosteronism

Dozarea potasiului seric este utilă pentru depistarea unui nivel scăzut de potasiu în sânge, situație ce poate semnala prezența hiperaldosteronismului primar. Această afecțiune a glandelor suprarenale determină retenție masivă de sodiu și pierderi de potasiu, menținând tensiunea arterială la valori periculos de mari.

🔍 Dacă tensiunea arterială este dificil de controlat, întreabă medicul dacă este indicată verificarea nivelului de potasiu și programează-te din timp la Poliana, rețeaua de laboratoare și policlinici dedicată sănătății tale.

Examenul de urină (proteinurie)

Sumarul de urină complet identifică prezența anormală a proteinelor sau a albuminei, un indicator direct al suferinței filtrului renal cauzată de presiunea arterială crescută.

🔍 Include examenul de urină în evaluarea recomandată de medic pentru monitorizarea sănătății renale.

TSH (excluderea cauzelor tiroidiene)

Testarea hormonului de stimulare tiroidiană (TSH) este utilă pentru a exclude tulburările tiroidiene, hipotiroidismul și hipertiroidismul fiind cauze endocrine frecvente ale oscilațiilor de tensiune.

🔍 Dacă medicul suspectează o problemă tiroidiană, discută despre efectuarea unui set de analize pentru tiroidă.

Cum se tratează hipertensiunea arterială?

Tratamentul hipertensiunii arteriale combină modificările sănătoase în rutina de zi cu zi cu medicația specifică prescrisă de medicul cardiolog.

Modificarea stilului de viață

Schimbarea obiceiurilor zilnice reduce valorile tensionale și amplifică eficiența oricărui tratament farmacologic administrat.

Măsuri recomandate pentru un stil de viață echilibrat:

• Reducerea consumului zilnic de sare la mai puțin de 5 grame pentru a preveni retenția de apă.
• Adoptarea unei alimentații bogate în legume proaspete, fructe, cereale integrale și produse lactate degresate.
• Practicarea a cel puțin 30 de minute de activitate fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, în majoritatea zilelor.
• Renunțarea definitivă la fumat pentru a proteja integritatea peretelui vascular.
• Menținerea unei greutăți corporale normale și limitarea consumului de băuturi alcoolice.

Tratamentul medicamentos

Terapia medicamentoasă se inițiază la recomandarea strictă a medicului specialist, utilizând substanțe active adaptate nevoilor fiecărui pacient. În schemele terapeutice se regăsesc substanțe active precum inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocantele receptorilor de angiotensină, blocantele canalelor de calciu, beta-blocantele sau diureticele. Obiectivul major este menținerea stabilă a tensiunii arteriale sub valorile prag recomandate de ghidurile medicale, fără întreruperea arbitrară a administrării zilnice.

Cum se monitorizează hipertensiunea arterială?

Monitorizarea atentă a hipertensiunii arteriale presupune înregistrarea periodică a valorilor tensiunii și efectuarea vizitelor de control stabilite de medic.

Reguli de bază pentru automonitorizarea corectă:

• Repaus fizic și mental complet timp de 5 minute într-o cameră liniștită înainte de efectuarea măsurătorii.
• Poziționarea brațului sprijinit pe o masă la nivelul inimii, fără haine strâmte care să comprime circulația.
• Evitarea consumului de cafea, fumatului sau efortului intens cu cel puțin 30 de minute înainte de măsurare.
• Notarea cifrelor obținute într-un jurnal tensional pentru a fi prezentate medicului curant la control.
• Efectuarea periodică a analizelor de laborator pentru urmărirea funcției renale și a profilului metabolic.

🔍 Nu amâna verificarea sănătății tale cardiovasculare. Programează-te online la Poliana și alege centrul cel mai accesibil pentru analizele recomandate de medic.

Ce complicații pot apărea dacă hipertensiunea nu este tratată?

Ignorarea hipertensiunii arteriale favorizează degradarea gravă a organelor țintă, afectând inima, creierul, vederea și funcția renală.

Complicații majore asociate hipertensiunii netratate:

• Infarctul miocardic acut și angina pectorală cauzate de obstructionarea fluxului sanguin coronarian.
• Accidentul vascular cerebral ischemic sau hemoragic prin ruptura sau blocarea vaselor din creier.
• Insuficiența cardiacă cronică din cauza suprasolicitării și oboselii mușchiului inimii.
• Insuficiența renală cronică secundară distrugerii progresive a vaselor din rinichi.
• Retinopatia hipertensivă cu riscul scăderii marcate a vederii sau pierderii acesteia.

Ce trebuie să faci dacă ai hipertensiune arterială?

1. Notează într-un carnețel valorile tensiunii tale măsurate corect timp de 7 zile consecutive.
2. Mergi la medicul de familie cu istoricul tensional pentru o evaluare clinică inițială.
3. Efectuează setul de analize de laborator din sânge și urină pentru evaluarea rinichilor și a grăsimilor circulante.
4. Redu cantitatea de sare adăugată în preparate și evită alimentele intens procesate, fumatul si alcoolul.
5. Ia tratamentul prescris de medic zilnic, fără a întrerupe schema terapeutică dacă valorile tensiunii s-au stabilizat.
6. Practica o activitate fizica moderata de cel putin 2-3 ori pe saptamana, cum ar fi mersul pe jos, dormi minim 8 ore pe noapte si evita stresul.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie:

• Mayo Clinic, High blood pressure (hypertension) – Symptoms and causes, 2024. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/symptoms-causes/syc-20373410
• National Institutes of Health (NIH), High Blood Pressure, 2024. https://www.nhlbi.nih.gov/health/high-blood-pressure
• National Center for Biotechnology Information (NCBI), StatPearls – Hypertension, 2024. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539859/
• Centers for Disease Control and Prevention (CDC), High Blood Pressure Symptoms and Causes, 2024. https://www.cdc.gov/high-blood-pressure/about/index.html
• World Health Organization (WHO), Hypertension, 2023. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hypertension

Sursa foto: Shutterstock